DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

angusã

angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)

§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}

§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm

§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mangu

mangu (mán-gu) sm manganj (mán-gánjĭ) – bãrbat mari la trup sh-niheamã ca glarecicu
{ro: măgădău, bărbat mari la trup şi cam prostuţ}
{fr: gros homme et un peu stupide}
{en: big man and a little stupid}
ex: Coli, ashi-l cljima mangul

§ mangã (mán-gã) sm manganj (mán-ganjĭ) – om tsi caftã s-lj-arãdã cu minciunj pri altsã; fur, bãtãhci
{ro: şnapan}
{fr: chenapan, vaurien}
{en: scoundrel}

§ manglar (mán-glarŭ icã man-glárŭ) adg manglarã (mán-gla-rã icã man-glá-rã), manglari (mán-glarĭ icã man-glárĭ), manglari/manglare (mán-gla-ri icã man-glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; glar, hazo, hazuscu, ahmac, anoit, cshura, ciulja, hasca, hahã, lishor, etc., etc.
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}

§ mangusar (man-gu-sárŭ) sm, sf, adg mangusarã (man-gu-sá-rã), mangusari (man-gu-sárĭ), mangusari/mangusare (man-gu-sá-ri) – mangã, mangufã, manglar, tihilai, andihristu, chirãtã, linãvos, etc.
{ro: netrebnic, ticălos, prost, leneş}
{fr: misérable, grand dadais, vaurien, paresseux}
{en: miserable, goof, stupid, despicable, lazy}
ex: tsi ftixescu, mangusara-nj (tihilaea-nj)?

§ mangufã (man-gú-fã) sm mangufeanj (man-gú-feánjĭ) – (unã cu mangusar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã