§ avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) sf avdzãri (av-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-avdã; dãguiri, aflari, ascultari
{ro: acţiunea de a auzi; auzire, auzit}
{fr: action d’ouïr, d’entendre, d’obeir; ouïe}
{en: action of hearing}
ex: avdzãrea (harea tsi u-ari omlu tra s’avdã botsli) lj-easti bunã; tu-avdzãrea-a aishtor zboarã, el s-ciudusi

§ neavdzãt (neav-dzắtŭ) adg neavdzãtã (neav-dzắ-tã), neavdzãts (neav-dzắtsĭ), neavdzãti/neavdzãte (neav-dzắ-ti) – (vrondu, boatsi) tsi nu easti avdzãtã;
(expr: neavdzãt = (i) om di cari nu si zburashti (nu s-ari zburãtã) multu; cari nu easti ghini cunuscut di lumi; tsi nu easti cu anami (cu numã, cunuscut); (ii) draclu, sã-lj creapã numa, atsel cu-un cicior, etc.)
{ro: neauzit}
{fr: inouï}
{en: unheard}
ex: nu cama adu aminti neavdzãtlu
(expr: draclu, atsel cu-un cicior); tuts s-njirarã di ciudia aestã, neavdzãtã (tsi nu s-avea avdzãtã) pãnã-atumtsea; lu-arsirã pri nari shi nividzuti, neavdzãti s-featsirã

§ neavdzãri/neavdzãre (neav-dzắ-ri) sf neavdzãri (neav-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-nu-avdã; neascultari
{ro: acţiunea de a nu auzi; neauzire}
{fr: action de ne pas ouïr, de ne pas obéir}
{en: action of not hearing}

§ avdzãtã (av-dzắ-tã) sf fãrã pl – boatsea cum s-avdi; harea tsi u ari unã boatsi tsi s-avdi lungã; di-atseali tsi s-avdu; avdzãri
{ro: rezonanţă, din auzite}
{fr: voix; résonnance; par ouï dire}
{en: sound; resonance; from what we hear}
ex: numa-aestã nu ari avdzãtã; avea avdzãtã bunã (harea tsi-avea di-avdza ghini); di pri avdzãti (di-atseali tsi s-avdu)

§ neavdzãtã (neav-dzắ-tã) sf neavdzãti/neavdzãte (neav-dzắ-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, arãvdari, huneri, etc., di-aradã urut) tsi nu s-ari avdzãtã icã faptã pãnã tora; nividzutã, nipãtsãtã, etc.
{ro: lucru extraordinar}
{fr: chose extraordinaire, inouïe}
{en: thing unheard until now}
ex: pãtsã neavdzãtili (nipãtsãtili)

§ paraavdu (pá-ra-áv-du) (mi) vb IV paraavdzãi (pá-ra-av-dzắĭ), paraavdzam (pá-ra-av-dzámŭ), para-avdzãtã (pá-ra-av-dzắ-tã), paraavdzãri/paraavdzãre (pá-ra-av-dzắ-ri) – avdu ma multu di cãt lipseashti; avdu ma multu di ghini;
(expr: nu paraavdu; nu para avdu = nu avdu ghini, nu avdu dip)
{ro: auzi prea bine}
{fr: entendre trop}
{en: hear too well}
ex: dzã-nj ninga nãoarã, cã nu paraavdu
(expr: nu para avdu; nu avdu ghini) ghini

§ paraavdzãt (pá-ra-av-dzắtŭ) adg paraavdzãtã (pá-ra-av-dzắ-tã), paraavdzãts (pá-ra-av-dzắtsĭ), paraavdzãti/para-avdzãte (pá-ra-av-dzắ-ti) – tsi easti ghini avdzãt
{ro: auzit prea bine}
{fr: trop bien entendu}
{en: heard too well}

§ paraavdzã-ri/paraavdzãre (pá-ra-av-dzắ-ri) sf paraavdzãri (pá-ra-av-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paraavdi
{ro: acţiunea de a auzi prea bine}
{fr: action d’entendre trop}
{en: action of hearing too well}

§ ciudisit (cĭu-di-sítŭ) adg ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisits (cĭu-di-sítsĭ), ciudisiti/ciudisite (cĭu-di-sí-ti) – tsi s-apuriseashti di tsi s-featsi (tsi vidzu i tsi avdzã); ciudusit, ciuidisit, ciudit, ciuduit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat, uimit, extaziat}
{fr: étonné, ébahi, extasié}
{en: astonished, amazed, gone into ecstasy}
ex: alantsã shidea ciudisits (uinjisits); stau ciudisit (thãvmusit) cum plãng mushat fãntãnjli agalea-agalea

§ ciudisiri/ciudisire (cĭu-di-sí-ri) sf ciudisiri (cĭu-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; ciudusiri, ciuidisiri, ciudiri, ciuduiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a (se) mira, de a (se) uimi, de a (se) extazia; mirare, uimire, extaz}
{fr: action de s’étonner, de s’extasier; étrangeté}
{en: action of astonishing, of going into ecstasy}

§ ciudusescu (cĭu-du-sés-cu) (mi) vb IV ciudusii (cĭu-du-síĭ), ciuduseam (cĭu-du-seámŭ), ciudusitã (cĭu-du-sí-tã), ciudusiri/ciudusire (cĭu-du-sí-ri) – (unã cu ciudisescu)

§ ciudusit (cĭu-du-sítŭ) adg ciudusitã (cĭu-du-sí-tã), ciudusits (cĭu-du-sítsĭ), ciudusiti/ciudusite (cĭu-du-sí-ti) – (unã cu ciudisit)

§ ciudusiri/ciudusire (cĭu-du-sí-ri) sf ciudusiri (cĭu-du-sírĭ) – (unã cu ciudisiri)

§ ciuidisescu (cĭuĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV ciuidisii (cĭuĭ-di-síĭ), ciuidiseam (cĭuĭ-di-seámŭ), ciuidisitã (cĭuĭ-di-sí-tã), ciuidisiri/ciuidisire (cĭuĭ-di-sí-ri) – (unã cu ciudisescu)

§ ciuidisit (cĭuĭ-di-sítŭ) adg ciuidisitã (cĭuĭ-di-sí-tã), ciuidisits (cĭuĭ-di-sítsĭ), ciuidisiti/ciuidisite (cĭuĭ-di-sí-ti) – (unã cu ciudisit)

§ ciuidisiri/ciuidisire (cĭuĭ-di-sí-ri) sf ciuidisiri (cĭuĭ-di-sírĭ) – (unã cu ciudisiri)

§ ciudescu (cĭu-dés-cu) (mi) vb IV ciudii (cĭu-díĭ), ciudeam (cĭu-deámŭ), ciuditã (cĭu-dí-tã), ciudiri/ciudire (cĭu-dí-ri) – (unã cu ciudisescu)
ex: si ciudi (s-njirã, s-apurisi) shi njic shi mari; s-ciudirã (s-apurisirã) fratslji

§ ciudit (cĭu-dítŭ) adg ciuditã (cĭu-dí-tã), ciudits (cĭu-dítsĭ), ciuditi/ciudite (cĭu-dí-ti) – (unã cu ciudisit)

§ ciudiri/ciudire (cĭu-dí-ri) sf ciudiri (cĭu-dírĭ) (unã cu ciudisiri)

§ ciuduescu (cĭu-du-ĭés-cu) (mi) vb IV ciuduii (cĭu-du-íĭ), ciudueam (cĭu-du-ĭámŭ), ciuduitã (cĭu-du-í-tã), ciuduiri/ciuduire (cĭu-du-í-ri) – (unã cu ciudisescu)
ex: s-ciudui (s-njirã) multu

§ ciuduit (cĭu-du-ítŭ) adg ciuduitã (cĭu-du-í-tã), ciuduits (cĭu-du-ítsĭ), ciuduiti/ciuduite (cĭu-du-í-ti) – (unã cu ciudisit)
ex: njirat sh-ciuduit (uinjisit)

§ ciuduiri/ciuduire (cĭu-du-í-ri) sf ciuduiri (cĭu-du-írĭ) – (unã cu ciudisiri)

(expr: tsi s-mutreshti prota cãndu aveai ahãnti lucri n fatsã tsi ti ciudisea?); cari u vidzu luguria streasã
(expr: cara vidzu zorea, cara vidzu cum s-mintirã lucrili); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: lu-alinarã cu multã zori); cari vidzurã tsi nu vidzurã
(expr: vidzurã multi di multi lucri; icã, cari pãtsãrã nipãtsãtili)

§ vidzut (vi-dzú-tã) adg vidzutã (vi-dzú-tã), vidzuts (vi-dzútsĭ), vidzuti/vidzute (vi-dzú-ti) – tsi easti aduchit cu mintea i cu ocljilj; tsi easti mutrit, cãndu easti niputut (di-un yeatru i di altu cariva); a curi lji s-ari faptã unã vizitã; mutrit, cãftat, bãgat oarã, vizitat, etc.
{ro: văzut, cercetat, examinat, îngrijit}
{fr: vu, cherché, examiné, soigné}
{en: seen, searched, examined, looked after, nursed}
ex: omlu vidzut (mutrit) di yeatsrã bãneadzã ma multu

§ videari1/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi tsiva; mutriri, aduchiri, cãftari, etc.; harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, vidzutã
{ro: acţiunea de a vedea, de a cerceta, de a examina, de a îngriji; vedere, cercetare, examinare, îngrijire}
{fr: action de voir, de chercher, d’examiner, de soigner}
{en: action of seing, of searching, of examining, of looking after, of nursing}
ex: s-pãrea la videari, di-asimi cã vrea hibã; unã videari tsi lã featsi (cum li/lji vidzu, dit oara tsi sh-arcã ocljilj pri nãsh)

§ veadi-ri/veadire (veá-di-ri) sf veadiri (veá-dirĭ) – (unã cu videari)

§ nividzut (ni-vi-dzútŭ) adg nividzutã (ni-vi-dzú-tã), nividzuts (ni-vi-dzútsĭ), nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – tsi nu easti vidzut; cari nu fu vidzut; tsi nu s-veadi cu ocljilj i nu s-aducheashti cu mintea; tsi nu easti mutrit (di-un yeatru i di altu cariva) cãndu easti niputut; tsi ari harea tsi-l fatsi ta s-nu poatã s-hibã vidzut; afan, nimutrit, nicãftat, nibãgat oarã, nivizitat, etc.
{ro: nevăzut, necercetat, neexaminat, neîngrijit; invizibil}
{fr: qui n’est pas vu; qui n’a pas été vu (cherché, examiné, soigné); invisible}
{en: who is not seen; that has not been seen (searched, examined, looked after, nursed); invisible}
ex: s-dau di aumbra nividzutã (cari nu s-veadi); lja pãtãricea n mãnã shi s-fatsi nividzut di-aclo (s-fatsi afan); s-bãsharã, plãmsirã, cã eara di doi anj nividzuts; u-arcã pri cal shi nividzut (afan) s-featsi di-aclo; dzãsi oama graili aisti shi nividzutã s-featsi

§ nivideari/nivideare (ni-vi-deá-ri) sf nivideri (ni-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu veadi tsiva; nimutriri, neaduchiri, nicãftari, etc.; harea tsi u ari omlu tra s-nu veadã cu ocljilj;
(expr:
1: easti ti nivideari = easti tu-unã halã ahãntu urutã tu videari, cã nu tsã yini s-u mutreshti)
{ro: acţiunea de a nu vedea (cerceta, examina, îngriji); nevedere, necercetare, neexaminare, neîngrijire}
{fr: action de ne pas voir (de ne pas chercher, de ne pas examiner, de ne pas soigner (être soigné))}
{en: action of not seing (not searching, not examining, not looking after, not nursing)}
ex: fatsa-lj mash cheali shi oasi eara ti nivideari
(expr: eara ahãntu slabã cã nu tsã yinea s-u mutreshti, nu puteai s-u mutreshti, nu eara trã videari); ahtari mãcari trã nivideari eara; s-armãnã cu coarni tri nivideari; lu nyisai tu somnu, ahãntu lai sh-ahãntu trã nivideari eara

§ nividzutã (ni-vi-dzú-tã) sf nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, huneri, etc., di-aradã urut), cum nu s-ari vidzutã i avdzãtã vãrãoarã tu lumi; nipãtsãtã, nitraptã, neavdzãtã
{ro: păţanie foarte grea, nevăzută de nimeni în lume}
{fr: grande mésaventure jamais vue dans le monde}
{en: misadventures unseen in the world}
ex: sh-vidzu mãratlu nividzutili (nipãtsãtili, nitraptili)

§ videalã (vi-deá-lã) sf videlj (vi-déljĭ) –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videari, vidzutã;
2: lunjinã, fexi, limpidzãmi, finghit, lampã
{ro: văz, vedere; lumină, claritate, lampă}
{fr: vue, aspect; lumière, vue, clarté, lampe}
{en: look, aspect; light, clarity, sight, lamp}
ex: nu-am videala (videarea) bunã; videala (videarea) va-lj yinã dinãcali; s-lã lja videala (videarea); lampa didea nã mari videalã (lunjinã, fexi); aprindi videala (lampa); videala (lunjina) a ljei si mpartã; ma videala (lunjina-a finghitlui) nu shidea tu un singur loc

§ vidzutã (vi-dzú-tã) sf fãrã pl –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, videari;
2: ashi cum aspuni un lucru (fatsa-a omlui, etc.); videari, opsi, indami, masti, fanã, prep, ceahre, etc.
{ro: înfăţişare, vedere}
{fr: vue, regard, aspect}
{en: look, aspect}
ex: ari vidzutã (videari) di bãrbat; tu vidzutã (videari) pãrea bun; nu-ari vidzutã (videari) bunã

§ videari2/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – (unã cu vidzutã)

§ pruved (pru-védŭ) (mi) vb II pruvidzui (pru-vi-dzúĭ), pruvideam (pru-vi-deámŭ), pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) –
1: ved di nãinti (cu mintea) cã un lucru va si s-facã; tsiva-nj dzãtsi di ninti (am unã noimã, intru tu ergu, ved, aduchescu, spun, etc.) di lucri tsi va si s-facã ma nãpoi;
2: mi ndreg cu stranji mushati tra s-mi veadã dunjaea cum aspun; mi cãmãrusescu; prived, prufitipsescu
{ro: prevedea, (se) găti, (se) dichisi}
{fr: prévoir, pourvoir; (se) bien présenter, avoir un bon aspect}
{en: foresee; dress up}
ex: pruveadi (lj-si pari, lj-intrã unã noimã) cã va chearã; pruvidzu dit os; si s-pruveadã (si s-stulseascã si s-cãmãruseascã) cu fluriili

§ pruvidzut (pru-vi-dzú-tã) adg pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvidzuts (pru-vi-dzútsĭ), pruvidzuti/pruvidzute (pru-vi-dzú-ti) –
1: (lucru) tsi easti vidzut di ninti (cu mintea) cã va si s-facã; (lucru) trã cari a unui ãlj yini unã noimã cã va si s-facã;
2: (omlu) tsi s-ari ndreaptã mushat (s-ari stulsitã) tra s-aspunã pripsit cãndu s-cãmãruseashti; prividzut, prufitipsit
{ro: prevăzut, gătit, dichisit}
{fr: prévu, pourvu; bien présenté, qui a un bon aspect}
{en: foreseen; well dressed up}

§ pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) sf pruvideri (pru-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pruveadi lucrul tsi va si s-facã; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pruveadi; privideari, prufitipsiri
{ro: acţiunea de a prevedea, de a se găti, de a se dichisi; prevedere}
{fr: action de prévoir, de pourvoir; de (se) bien présenter, d’avoir un bon aspect}
{en: action of foreseeing; of dressing up}

§ prived (pri-védŭ) (mi) vb II prividzui (pri-vi-dzúĭ), privideam (pri-vi-deámŭ), prividzutã (pri-vi-dzú-tã), privideari/privideare (pri-vi-deá-ri) – (unã cu pruved)
ex: prived cã va s-mor

§ prividzut (pri-vi-dzú-tã) adg prividzutã (pri-vi-dzú-tã), prividzuts (pri-vi-dzútsĭ), prividzu-ti/prividzute (pri-vi-dzú-ti) – (unã cu pruvidzut)

§ prividea-ri/privideare (pri-vi-deá-ri) sf privideri (pri-vi-dérĭ) – (unã cu pruvideari)

§ strãved (strã-védŭ) (mi) vb II strãvidzui (strã-vi-dzúĭ), strãvideam (strã-vi-deámŭ), strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) – ved prit tsiva; ved
{ro: vedea prin ceva}
{fr: voir par}
{en: see through}
ex: si strãveadi (s-veadi) ghini pit geami; mash suflitlu poati si strãveadã (s-veadã) pit mur

§ strãvidzut (strã-vi-dzú-tã) adg strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvidzuts (strã-vi-dzútsĭ), strãvidzuti/strãvidzute (strã-vi-dzú-ti) – tsi s-veadi prit tiva
{ro: văzut prin ceva}
{fr: vu par}
{en: seen through}

§ strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) sf strãvideri (strã-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãveadi tsiva
{ro: acţiunea de a vedea prin ceva}
{fr: action de voir par}
{en: action of seeing through}