DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acumsescu

acumsescu (mi) (a-cum-sés-cu) vb IV acumsii (a-cum-síĭ), acum-seam (a-cum-seámŭ), acumsitã (a-cum-sí-tã), acumsiri/acumsire (a-cum-sí-ri) – (tra s-nu cadã, un lucru) lu ndrupãscu di-un aradzim; acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, aradzim
{ro: rezema}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: alaturi, cu pãltarea di pom el si-acumsi (si ndrupã)

§ acumsit (a-cum-sítŭ) adg acumsitã (a-cum-sí-tã), acumsits (a-cum-sítsĭ), acumsiti/acumsite (a-cum-sí-ti) – ashi cum easti un tsi s-aradzimã di tsiva; acumbusit, ndrupãt, arãdzimat, ndupirat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}

§ acumsiri/acumsire (a-cum-sí-ri) sf acumsiri (a-cum-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-aradzimã; acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, arãdzimari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ acumbusescu (mi) (a-cum-bu-sés-cu) vb IV acumbusii (a-cum-bu-síĭ), acumbuseam (a-cum-bu-seámŭ), acumbusitã (a-cum-bu-sí-tã), acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-sí-ri) – (unã cu acumsescu)

§ acumbusit (a-cum-bu-sítŭ) adg acumbusitã (a-cum-bu-sí-tã), acumbusits (a-cum-bu-sítsĭ), acumbusiti/acumbusite (a-cum-bu-sí-ti) – (unã cu acumsit)

§ acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-sí-ri) sf acumbusiri (a-cum-bu-sírĭ) – (unã cu acumsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aradzim1

aradzim1 (a-rá-dzimŭ) sn aradzimi/aradzime (a-rá-dzi-mi) shi aradzimuri (a-rá-dzi-murĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã un; aradzãm, radzãm, readzãm, ndrupãturã, apãndoahã, andoapir, ndoapir, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support)}
ex: tini hii nãdia shi aradzimlu (ndoapirlu) a aushaticlui a nostru

§ aradzãm1 (a-rá-dzãmŭ) sn aradzãmi/aradzãme (a-rá-dzã-mi) shi aradzãmuri (a-rá-dzã-murĭ) – (unã cu aradzim1)

§ razãm1 (rá-zãmŭ) sn razãmi/razãme (rá-zã-mi) shi razãmuri (rá-zã-murĭ) – (unã cu aradzim1)
ex: pi nãs lu-ari razãmlu (ndoapirlu) tu aushatic

§ readzãm (reá-dzãmŭ) sn readzãmi/readzãme (reá-dzã-mi) – (unã cu aradzim1)
ex: crishtinãtatea readzãm ari pri vãnghelj

§ aradzim2 (a-rá-dzimŭ) (mi) vb I arãdzimai (a-rã-dzi-máĭ), arãdzimam (a-rã-dzi-mámŭ), arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) – tra s-nu cadã un lucru lu ndrupãscu di-un andoapir; aradzãm, acumsescu, acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, ndoapãr
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: di nãsã s-aradzimã gardul; s-arãdzimã (si ndrupã) tserlu pri tãmpili a muntsãlor; atsel sãcat tsi s-aradzãmã; aclo iu s-arãdzãmã

§ arãdzimat (a-rã-dzi-mátŭ) adg arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimats (a-rã-dzi-mátsĭ), arãdzimati/arã-dzimate (a-rã-dzi-má-ti) – ashi cum easti un tsi si ndrupashti; arãdzãmat, rãdzãmat, acumsit, acumbusit, ndrupãt, ndupirat, ndu-pãrat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}

§ arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) sf arãdzimãri (a-rã-dzi-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-aradzimã; arãdzãmari, rãdzãmari, acumsiri, acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, ndupãrari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astãsidã

astãsidã (as-tã-sí-dã) sf astãsidz (as-tã-sídzĭ) – unã soi di scamnu dit bisearicã (astãsit di-unã parti sh-di-alantã ningã stizmã) iu sta mpistimenjlji (di-arada ndrupãts shi mprostsã) di lu-ascultã preftul cãndu dghivãseashti; loclu (scamnul) iu shadi di cãntã psaltul (di-arada mprostu) tu bisearicã
{ro: strană}
{fr: stalle d’église}
{en: stall (in church)}
ex: stai tu astãsidã

§ stisidã (sti-sí-dã) sf stisidz (sti-sídzĭ) – (unã cu astãsidã)
ex: lutsescu shi stisidzli (stalili)

§ stalã (stá-lã) sf stali/stale (stá-li) – (unã cu astãsidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cot1

cot1 (cótŭ) sn coati/coate (cŭá-ti) shi coturi (có-turĭ) – partea dinafoarã a prinodlui (ncljiituriljei) dit mesea-a bratslui (tsi leagã partea di nsus tsi s-dutsi pãnã tu-anumir shi partea di nghios tsi s-dutsi pãnã la mãnã);
(expr:
1: coati goali = om ftoh, oarfãn; sta cu mutri;
2: fatsi coati = fatsi camomati, nãji;
3: lj-aspun cotlu = l-clutsuescu, lj-spun cã nu-lj dau, cã nu va s-fac tsi-nj caftã, etc.;
4: cãndu va-nj bash (va-nj ved) cotlu! = vãrnãoarã!)
{ro: cot}
{fr: coude}
{en: elbow}
ex: ãlj li dusirã a amirãroanjiljei mãnjli tãljati di la cot; scumbusitã pãn la coati; ndrupãtã pri unlu cot; mi-agudi trãsh tu cot; tsal Dina, fãrã s-facã coati
(expr: fãrã s-facã nãji); armasi cu coatili goali
(expr: ftoh, oarfãn)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dãeachi/dãeache

dãeachi/dãeache (dã-ĭá-chi) sf dãechi (dã-ĭéchĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ndoapir, andoapir, ãndoapir, ndoapãr, an-doapãr, ãndoapãr, aradzim, ndrupãturã, andrupãturã, ãndrupãturã, apãndoahã, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support}
ex: casã fãrã dãeachi (ndoapir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã