|
|
ndipãrtedz
ndipãrtedz (ndi-pãr-tédzŭ) (mi) vb I – vedz tu diparti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dipartialãchescu
alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!
§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)
§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}
diparti/diparte
diparti/diparte (di-pár-ti) adv – tsi s-aflã la unã mari diastimã (dipãrtari); tsi nu easti aproapea; largu, alargu;
(expr: diparti-diparti = multu diparti)
{ro: departe}
{fr: loin}
{en: far}
ex: diparti (largu), tu-arãdzãmuri; l-vidzu di diparti (di largu); yin di diparti (di largu) tra s-vã ved; s-dusi diparti (largu); cari si scoalã di dimneatsa, diparti agiundzi
§ dipãrtedz (di-pãr-tédzŭ) (mi) vb I dipãrtai (di-pãr-táĭ), dipãrtam (di-pãr-támŭ), dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtari/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) – min tsiva (mi min) dit un loc tu-un altu tra s-nu hibã (tra s-nu hiu) sh-ahãntu aproapea; mi duc s-hiu (duc un lucru s-hibã) ma largu; fug largu; dipartu
{ro: (în)depărta}
{fr: (s’)éloigner}
{en: move off, go far away}
ex: mi dipãrtai multu di-acasã; nã aveam dipãrtatã (nã minãm sh-earam largu) di hoarã
§ dipartu (di-pár-tu) (mi) vb I dipãrtai (di-pãr-táĭ), dipãrtam (di-pãr-támŭ), dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtari/di-pãrtare (di-pãr-tá-ri) – (unã cu dipãrtedz)
ex: cu plãngu s-dipãrtã (fudzi, dusi diparti) di casã; macã mi dipãrtai di casã, agãrshii tuti
§ dipãrtat (di-pãr-tátŭ) adg dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtats (di-pãr-tátsĭ), dipãrtati/dipãrtate (di-pãr-tá-ti) – tsi s-ari minatã sh-easti diparti; tsi ari fudzitã largu
{ro: (în)depărtat}
{fr: éloigné}
{en: moved off, gone far away}
ex: gionili dipãrtat (vgat diparti); munti-analtu sh-dipãrtat (tsi s-aflã largu di noi); tu xeana dipãrtatã (tsi s-aflã largu)
§ dipãrtari1/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) sf dipãrtãri (di-pãr-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dipãrteadzã
{ro: acţiunea de a (în)depărta, (în)depărtare}
{fr: action de (s’)éloigner}
{en: action of moving off, of going far away}
ex: dipãrtarea (fudzirea diparti) easti-amarã
§ ndipãrtedz (ndi-pãr-tédzŭ) (mi) vb I ndi-pãrtai (ndi-pãr-táĭ), ndipãrtam (ndi-pãr-támŭ), ndipãrtatã (ndi-pãr-tá-tã), ndipãrtari/ndipãrtare (ndi-pãr-tá-ri) – (unã vu dipãrtedz)
discacãr
discacãr (dis-cá-cãrŭ) (mi) vb I discãcãrai (dis-cã-cã-ráĭ), discã-cãram (dis-cã-cã-rámŭ), discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãra-ri/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) – ndipãrtedz dauãli cicioari un di-alantu;
(expr:
1: mi discacãr di-arãdeari = cãpãescu di multa arãdeari tsi u fac;
2: stau cu gura discãcãratã = stau cu gura dishcljisã multu, cu gura hãscatã)
{ro: (se) răscăcăra}
{fr: écarter les jambes}
{en: spread one’s legs}
ex: mi discãcãrai multu; ti discãcãrash (tsã disfeatsish, stai cu cicioarili diparti un di-alantu) ca multu, oaspe!
§ discãcãrat (dis-cã-cã-rátŭ) adg discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãrats (dis-cã-cã-rátsĭ), discãcãra-ti/discãcãrate (dis-cã-cã-rá-ti) – tsi sta cu cicioarili diparti un di-alantu
{ro: răscăcărat}
{fr: qui reste avec ses jambes bien écartées}
{en: with his legs well spread out}
ex: un aush discãcãrat, pisti foc shadi bãgat (angucitoari: ugeaclu)
§ discãcãrari/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) sf discãcãrãri (dis-cã-cã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-discacãrã (shi ndipãrteadzã) cicioarili un di-alantu; discãcãrãturã
{ro: acţiunea de a (se) răscăcăra; răscăcărare}
{fr: action d’écarter les jambes; écartement des jambes}
{en: action of spreading one’s legs; spread of one’s legs}
§ discãcãrãturã (dis-cã-cã-rã-tú-rã) sf discãcãrãturi (dis-cã-cã-rã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã cicioarili cãndu suntu discãcãrati
{ro: răscăcărare}
{fr: grand écartement des jambes}
{en: large spread of one’s legs}
fac
fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}
ljau
ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;