DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãldãrmã

cãldãrmã (cãl-dãr-mắ) sm cãldãrmadz (cãl-dãr-mádzĭ) – chetsrãli (chirãmidzli i cumãtsli di lemnu) ashtirnuti pi-un petur di-arinã, cu cari sã ncaltsã (si-acoapirã, sã ndreadzi) unã cali tra s-poatã s-urdinã amãxili ma lishor; loclu ncãltsat cu chetri (chirãmidz i cumãts di lemnu)
{ro: caldarâm, loc (drum) pavat}
{fr: pavage}
{en: pavement}
ex: tu ubor cu cãldãrmadz (ubor ncãltsat)

§ cãn-dãrmã (cãn-dãr-mắ) sm cãndãrmadz (cãn-dãr-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)

§ cãndrãmã (cãn-drã-mắ) sm cãndrãmadz (cãn-drã-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: carotsãli arãsuna pri cãndrã-madz

§ cãldãrãmi/cãldãrãme (cãl-dã-rắ-mi) sf cãldãrãnj (cãl-dã-rắnjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: calea tsi dutsea la voi easti cu cãldãrãmi

§ cãldãrimi/cãldãrime (cãl-dã-rí-mi) sf cãldãrinj (cãl-dã-rínjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: sh-tu sucachea-a noastrã adrarã cãldãrimi

§ caldãrmagi (cal-dãr-ma-gí) sm caldãr-mageadz (cal-dãr-ma-gĭádzĭ) – omlu tsi adarã, vindi icã lucreadzã cu chetsrãli cu cari si ncaltsã cãljurli; caldrãmgi, caldãrmagiu, cal-drãmgiu
{ro: caldarâmgiu}
{fr: celui qui fait le pavage}
{en: pavement worker}

§ caldrãmgi (cal-drãm-gí) sm caldrãmgeadz (cal-drãm-gĭádzĭ) – (unã cu caldãrmagi)

§ caldãrmagiu (cal-dãr-ma-gíŭ) sm caldãrmagii (cal-dãr-ma-gíĭ) – (unã cu caldãr-magi)

§ caldrãmgiu (cal-drãm-gíŭ) sm caldrãmgii (cal-drãm-gíĭ) – (unã cu caldãrmagi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

geade

geade (gĭa-dé) sm geadedz (gĭa-dédzĭ) – cali mari (tsi leagã di-aradã dauã hori i doi cãsãbadz), ncãltsatã cu chetri i datã cu pisã tra s-hibã ma lishor trã aftuchinatli tsi li urdinã; geadei
{ro: şosea}
{fr: chaussée, grande route}
{en: highway, macadam road}

§ geadei/geadee (gĭa-dé-i) sf geadei (gĭa-déĭ) – (unã cu geade)
ex: vinj geadeea (pi calea ncãltsatã) la voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ncaltsu

ncaltsu (ncál-tsu) (mi) vb I ncãltsai (ncãl-tsáĭ), ncãltsam (ncãl-tsámŭ), ncãltsatã (ncãl-tsá-tã), ncãltsari/ncãltsare (ncãl-tsá-ri) –1: (ãnj) bag pãputsãli (mestrili) n cicior;
2: bag petali a calui;
3: u ndreg calea cu chetsrã i pisã tra s-poatã s-urdinã ma ghini amãxili; ãncaltsu, ancaltsu; (fig:
1: lu ncaltsu = cu minciunj l-fac pri cariva s-pistipseascã i s-facã tsi voi mini; lu-arãd, l-minciunedz, lu-aplãnãsescu, l-plãnãsescu, l-plãnisescu, l-plãnipsescu, l-plãnescu; expr:
2: lu ncaltsu sh-lu discaltsu = lu-arãd multu di multu, fãrã ca el s-poatã s-mi aducheascã;
3: ncaltsu sh-puriclu = hiu multu dishteptu sh-pot s-arãd lishor lumea;
4: cãndu va si ncaltsã puriclu = vãrnãoarã, cã puriclu nu poartã pãputsã i petali)
{ro: încălţa; potcovi; pava (stradă)}
{fr: chausser; ferrer (un cheval); paver (le chemin)}
{en: put on shoes (slippers); shoe (a horse); pave (a street)}
ex: cu tsãruhili vã ncãltsat; armãnlu nu si ncaltsã (nu poartã pãputsã); cai nu si ncaltsã earna?; dusi si ncaltsã caljlji; lji ncãltsash caljlji?; s-lã ncaltsu cãti nã petalã; ta si-nj tsã ncaltsã calu; unãoarã sh-un chiro, cãndu puriclu s-ancãltsa (sh-bãga petali); nu putu s-lu ncaltsã (fig: s-lu-arãdã) di aestã oarã; nathi-matã, vrei s-mi ncaltsã (fig: s-mi-arãdz)?; nu mi ncaltsã (fig: nu mi-arãdi); atsel lu ncaltsã sh-lu discaltsã
(expr: lu-arãdi multu di multu); mi ncãltsã (fig: mi-arãsi) ghini, nj-streasi dauãli cicioari tu unã pãputsã

§ ncãltsat (ncãl-tsátŭ) adg ncãltsatã (ncãl-tsá-tã), ncãltsats (ncãl-tsátsĭ), ncãltsati/ncãltsate (ncãl-tsá-ti) –1: tsi sh-ari bãgatã pãputsãli; (pãputsã) tsi easti bãgatã n cicior;
2: (calu) tsi-lj s-ari bãgatã petali;
3: (calea) tsi easti ndreaptã cu chetsrã i pisã; an-cãltsat, ãncãltsat
{ro: încălţat; potcovit, pavat}
{fr: chaussé; ferré (un cheval); pavé}
{en: with the shoes on (man or horse); paved (a street)}
ex: sucachea di marmari ncãltsatã

§ ncãltsari/ncãltsare (ncãl-tsá-ri) sf ncãltsãri (ncãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncaltsã tsiva (oaminjlji cu pãputsi, caljlji cu petali (fãricari), cãljurli cu cheatrã); ancãltsari ãncãltsari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãputsã

pãputsã (pã-pú-tsã) sf pãputsã (pã-pú-tsã) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.;
(expr:
1: pãputsã cu gushi = pãputsã analti (cu partea di nsus ma lungã tra s-poatã s-acoapirã ciciorlu ma multu);
2: aflu pãputsã turnati = mi-arãdi (cu altu), mi-aplãniseashti, nj-tradzi cãlupea, nj-bagã pirde la oclji, etc.;
3: l-bãgai sum pãputsã = lu-am tu mãnã, pot s-fac tsi voi cu el)
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: dauã feati, tutã dzua-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); imnã sh-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); tini tsã shtii, iu ti strãndzi pãputsa; nu shtiu cari ãnj lo pãputsãli; lj-intrã apã tu pãputsã; sh-mutreashti pãputsãli sh-li veadi arupti; di imnari va s-arupã pãputsãli-ts di her; scoasirã preagalea pãputsãli, li loarã tu mãnã, sh-aoa ti-am frãtic!; va s-aflji pãputsã turnati
(expr: va ti-arãdã cu altu) cara s-nu ljai armãnã; nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli
(expr: s-ti-arãd cu altu/altã); purtam pãputsã cu gushi

§ puputsã (pu-pú-tsã) sf puputsã (pu-pú-tsã) – (unã cu pãputsã)

§ popã2 (pó-pã) sf popi/pope (pó-pi) – pãputsã (tu zborlu-a njitslor)
{ro: gheată (în limbajul copiilor)}
{fr: botte (dans le language des enfants)}
{en: shoe (in the language of children)}
ex: njiclu-nj caftã popi (pãputsã) nali; nj-tsã bagã popili (pãputsãli)

§ pãpugi (pã-pu-gí) sm pãpugeadz (pã-pu-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ pupugi (pu-pu-gí) sm pupugeadz (pu-pu-gĭádzĭ) – (unã cu pãpugi)

§ pãputsar (pã-pu-tsárŭ) sm pãputsari (pã-pu-tsárĭ) – (unã cu pãpugi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pigadi/pigade

pigadi/pigade (pi-ghá-di) sf pigãdz (pi-ghãdzĭ) – groapã arucutoasã, strimtã shi ahãndoasã, multi ori cu mardzinea ncãltsatã cu chetsrã, dit cari si scoati apã dit loc (trã beari, adãpari prãvdzãli, udari grãdina, etc.); puts, bunar
{ro: puţ}
{fr: puits}
{en: (water) well}
ex: eara la nã pigadi tra s-lja apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

puts

puts (pútsŭ) sn putsuri (pú-tsurĭ) – groapã arucutoasã, strimtã shi ahãndoasã, multi ori cu mardzinea ncãltsatã cu chetsrã, dit cari si scoati apã dit loc (trã beari, adãpari prãvdzãli, udari grãdina, etc.); pigadi, bunar;
(expr:
1: canda easti tu puts = easti multã scutidi;
2: canda cãdzu tu puts! = chiru, dusi)
{ro: puţ}
{fr: puits}
{en: (water) well}
ex: tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); u bãgarã pristi gura di puts; ãl ligarã cu-unã funi shi-lj deadirã cali tu puts; sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo; intrã tu puts pãnã s-treacã furtuna-aestã; din puts sã scoatã apã; nj-adar putslu; s-arcãm tuts cãti nã cheatrã tu puts; agiumsirã ningã un puts ahãndos; n cali aflarã un puts, apãrghisit tu un cãmpu ermu; shidea ningã un puts sh-turtsea sirmã; apa dit putslu (bunarlu) a vostru easti limpidã sh-aratsi; nu mi-arãseashti apa scoasã dit puts (pigadi); nu s-veadi, putslu sicã, nu-ari apã; canda intrã tu puts
(expr: easti multã scutidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã