|
|
nciuvãnjat
nciuvãnjat (ncĭu-vã-njĭátŭ) adg nciuvãnjatã (ncĭu-vã-njĭá-tã), nciuvãnjats (ncĭu-vã-njĭátsĭ), nciuvãnjati/nciuvãnjate (ncĭu-vã-njĭá-ti) – (om) tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; ãnciuvãnjat, cãrnu, cuciumit, nãreci, shpãrtu
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: featã slabã, shcurtã, ãnciuvãnjatã (cãrnã, cuciumitã)
§ ãnciuvãnjat (ãn-cĭu-vã-njĭátŭ) adg ãnciuvãnjatã (ãn-cĭu-vã-njĭá-tã), ãnciuvãnjats (ãn-cĭu-vã-njĭátsĭ), ãnciuvãnjati/ãnciuvãnjate (ãn-cĭu-vã-njĭá-ti) – (unã cu nciuvãnjat)
ãnciuvãnjat
ãnciuvãnjat (ãn-cĭu-vã-njĭátŭ) adg – vedz tu nciuvãnjat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nciuvãnjatarici1
arici1 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – prici njicã cu mutsca chipitoasã sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; junã, eg;
(expr: nari di arici = nari shcurtã cu mitca tsi da cãtrã n sus; nari cãrnã, cuciumitã, nciuvãnjatã)
{ro: arici}
{fr: hérisson}
{en: porcupine}
ex: un aush mãrat, cu suli ncãrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncãrcat cu atsi (angucitoari: aricilu); un aush cu sarica turnatã (angucitoari: aricilu); acãtsai un arici; cãndu-asunj tipsia, aricilu gioacã; si strindzi ca un arici; s-dipunea cu aricilu tu vãljuri; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip
§ aricionj (a-ri-cĭónjĭŭ) sm, sf aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji), aricionj (a-ri-cĭónjĭ), aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji) – arici mari
{ro: arici mare}
{fr: grand hérisson}
{en: big porcupine}
§ ariciusescu (a-ri-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV ariciusii (a-ri-cĭu-síĭ), ariciuseam (a-ri-cĭu-seámŭ), ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus ca la un arici (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei (a arcoariljei, etc.); arãciusescu, ariciuescu, zbãrlescu, zburlescu, mpirushedz, mbirshedz
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, s’ébouriffer}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: perlu lji s-ariciusi (lji si sculã n cap)
§ ariciusit (a-ri-cĭu-sítŭ) adg ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusits (a-ri-cĭu-sítsĭ), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cĭu-sí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit, mpirushat, mbirshat
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up; ruffled}
§ ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) sf ariciusiri (a-ri-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu perlu i peanili s-ariciusescu; arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri, mpirushari, mbirshari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}
cãrnu
cãrnu (cắr-nu) sm, sf, adg cãrnã (cắr-nã), cãrnji (cắr-nji), cãr-ni/cãrne (cắr-ni) – tsi ari nari njicã shi shcurtã cu mithca turnatã cãtrã nsus; cuciumit, cipli, nãreci, shpãrtu, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
cipli/ciple
cipli/ciple sm, sf, adg invar – (om) tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; cãrnu, cuciumit, nãreci, shpãrtu, nciuvãnat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: easti cipli (cãrnu)
cuciumit
cuciumit (cu-cĭu-mítŭ) sm, sf, adg cuciumitã (cu-cĭu-mí-tã), cuciumits (cu-cĭu-mítsĭ), cuciumiti/cuciumite (cu-cĭu-mí-ti) – (om) tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; cãrnu, cipli, nãreci, shpãrtu, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: ari narea cuciumitã (cãrnã)
nari/nare
nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;
shpãrtu
shpãrtu (shpắr-tu) adg shpãrtã (shpắr-tã), shpãrtsã (shpắr-tsã), shpãrti/shpãrte (shpắr-ti) – (om) tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; cãrnu, cuciumit, cipli, nãreci, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}