DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

n1

n1 (-n) prip (forma shcurtã a pripuzitsiiljei ãn) – zbor tsi-aspuni nuntrul a unui lucru (multi ori ligat di zborlu n fatsa-a cui s-aflã n, ca bunãoarã: nsus, nghios, ntru, mpadi, ndzari, etc.); ãn, tu, m;
(n class="highlight_expr">expr:n>
1: n vimtu = ncot, geaba;
2: l-ljau n cicioari = mi ljau dupã el, dupã torlu-a lui;
3: lu-am n loc di Dumnidzã = lu-am ca Dumnidzã, ahãt multu-l voi, ahãtã ncreadiri am tu putearea-a lui, etc.)
n class="highlight_ro">{ro: în}n>
n class="highlight_fran">{fr: dans, en}n>
n class="highlight_eng">{en: in}n>
n class="highlight_ex">ex:n> n cali-lj (tu cali-lj) ashtirnuti; intrai n (ãn, tu) casã; diparti n zari (ndzari); ma tuti n vimtu
(n class="highlight_expr">expr:n> geaba, ncot); trifoaljili cari poartã frãndza n trei; l-loarã n cicioari
(n class="highlight_expr">expr:n> s-loarã dupã el); s-la n cap, mi lau n cap, vã lats n cap; shi tãlje n loc di hilj-su; dornji n casã; creashti n leagãn; cã n (tu) loc di Dumnidzã lu-avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

na1

na1 (na) (i forma shcurtã n4-) prip – [multi ori zborlu “na” easti ligat di zborlu n fatsa-a cui s-aflã, ca bunãoarã: nandreapta, nastãnga, nanumirea, naljurea, naraulea, etc.]; zbor tsi-aspuni loclu cãtã iu s-dutsi cariva i tsiva; zbor tsi-aspuni cã atsea tsi fatsi cariva sh-u-adutsi cu-unã fãtseari cunuscutã; cãtã la, la, ãn, n, tu, a, ca, di, etc.
n class="highlight_ro">{ro: la}n>
n class="highlight_fran">{fr: à}n>
n class="highlight_eng">{en: to}n>
n class="highlight_ex">ex:n> s-dusi s-agioacã na mule (un gioc ca mulili); mi-agioc na (ca gioclu) Yeani-orbu; n-andreapta (cãtã la-andreapta; scriarea bunã: nandreapta) s-tsãnj dipriunã; totna imnã n-astãnga (cãtã la-astãnga; scriarea bunã: nastãnga) a lor; lj-mutrescu n-araulea (scriarea bunã: naraulea); u-avea di na (ca) lishoara; s-alavdã, s-tsãni na mari (ca om mari); cu sarica na nã (di-unã) parti; cu sarica na (la, di) nã parti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

na2

na2 (na) inter – ia/ea, ea mutrea, vedz, ursea, lja, tsã dau, fudz di-aoa, s-ti lja neclu!, etc.
n class="highlight_ro">{ro: iată, na, la naiba}n>
n class="highlight_fran">{fr: voici, voilà, je vous en prie, au diable}n>
n class="highlight_eng">{en: here you are, go to the devil}n>
n class="highlight_ex">ex:n> tu zburãri, na (ea-l) sh-nãs; na (ea, vedz) cã treatsi pri-aclo un picurar; na iu da cheptu cu un lup; ma, nã dzuã, na-ts (ea mutrea-ts) prifteasa dzãtsi; tamam atumtsea, na, ts-agiundzi un om aush; na (ea, tsã dau, lja) di os, dã-nj di her; na, (lja, ursea) pãni; na, (lja) cutsutlu; na calu, lja-l; na-vã-l; na! sh-tini sh-mintea-ts! (s-ti lja neclu!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
n class="highlight_ro">{ro: la, a, ca pentru, etc.}n>
n class="highlight_fran">{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}n>
n class="highlight_eng">{en: at, as, etc.}n>
n class="highlight_ex">ex:n> sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(n class="highlight_expr">expr:n> pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; n class="highlight_expr">expr:n> sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
n class="highlight_ex">ex:n> un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
n class="highlight_ro">{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}n>
n class="highlight_fran">{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}n>
n class="highlight_eng">{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}n>
n class="highlight_ex">ex:n> am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
n class="highlight_ro">{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}n>
n class="highlight_fran">{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}n>
n class="highlight_eng">{en: short form of the particle “va” used to make the future}n>
n class="highlight_ex">ex:n> eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ)n class="highlight_pvorb"> sm n>abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
n class="highlight_ro">{ro: aba}n>
n class="highlight_fran">{fr: aba, bure, drap}n>
n class="highlight_eng">{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}n>
n class="highlight_ex">ex:n> abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

n class="highlight_similar">§n> abagi (a-ba-gí)n class="highlight_pvorb"> sm n>abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
n class="highlight_ro">{ro: abagiu}n> {producteur ou marchand d’aba}
n class="highlight_eng">{en: producer or merchant of “aba”}n>

n class="highlight_similar">§n> abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi)n class="highlight_pvorb"> sf n>abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
n class="highlight_ro">{ro: abagerie}n>
n class="highlight_fran">{fr: place où on fabrique ou on vend aba}n>

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi)n class="highlight_pvorb"> sf n>fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
n class="highlight_ro">{ro: abanos}n>
n class="highlight_fran">{fr: ébène}n>
n class="highlight_eng">{en: ebony}n>
n class="highlight_ex">ex:n> bãstuni di abanozi

n class="highlight_similar">§n> abãnos (a-bã-nósŭ)n class="highlight_pvorb"> sm n>abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
n class="highlight_ex">ex:n> u miscu cu-unã crutsi di abãnos

n class="highlight_similar">§n> banozi (ba-nó-zi)n class="highlight_pvorb"> sf n>fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abat

abat (a-bátŭ) (mi)n class="highlight_pvorb"> vb n>III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
n class="highlight_ro">{ro: abate, da la o parte, face loc}n>
n class="highlight_fran">{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}n>
n class="highlight_eng">{en: make place, distance himself, divert, deviate}n>
n class="highlight_ex">ex:n> picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

n class="highlight_similar">§n> abãtut (a-bã-tútŭ)n class="highlight_pvorb"> adg n>abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
n class="highlight_ro">{ro: dat la o parte, abătut}n>
n class="highlight_fran">{fr: rabattu, écarté, dévié}n>
n class="highlight_eng">{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}n>

n class="highlight_similar">§n> abatiri/abatire (a-bá-ti-ri)n class="highlight_pvorb"> sf n>abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

abel

abel (a-bélŭ)n class="highlight_pvorb"> sn n>abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
n class="highlight_ro">{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}n>
n class="highlight_fran">{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}n>
n class="highlight_eng">{en: small stone from a children’s game}n>
n class="highlight_ex">ex:n> cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

n class="highlight_similar">§n> bel1 (bélŭ)n class="highlight_pvorb"> sn n>beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
n class="highlight_ex">ex:n> featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

n class="highlight_similar">§n> adul (a-dhúlŭ)n class="highlight_pvorb"> sn n>aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi)n class="highlight_pvorb"> vb n>I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
n class="highlight_ro">{ro: chema, invita, însemna}n>
n class="highlight_fran">{fr: appeler, convier, inviter, signifier}n>
n class="highlight_eng">{en: call, invite, mean}n>
n class="highlight_ex">ex:n> tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

n class="highlight_similar">§n> acljimat (a-clji-mátŭ)n class="highlight_pvorb"> adg n>acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.

Adãvgati di sca         ma multu/ptsãn

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi)n class="highlight_pvorb"> vb n>III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
n class="highlight_ro">{ro: adăuga, creşte, multiplica}n>
n class="highlight_fran">{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}n>
n class="highlight_eng">{en: attach, add, grow, multiply}n>
n class="highlight_ex">ex:n> macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)

n class="highlight_similar">§n> adaptu (a-dáp-tu)n class="highlight_pvorb"> adg n>adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
n class="highlight_ro">{ro: adăugat, crescut, multiplicat}n>

Adãvgati di PareiaSCA         ma multu/ptsãn

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã)n class="highlight_pvorb"> sf n>fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
n class="highlight_ro">{ro: un fel de tifos}n>
n class="highlight_fran">{fr: une sorte de typhus}n>
n class="highlight_eng">{en: a variety of typhus}n>
n class="highlight_ex">ex:n> easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

n class="highlight_similar">§n> nafoarã2 (na-fŭá-rã)n class="highlight_pvorb"> sf n>fãrã pl – (unã cu afoarã2)
n class="highlight_ex">ex:n> cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

Adãvgati di PareiaSCA        

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi)n class="highlight_pvorb"> vb n>IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
n class="highlight_ro">{ro: irita}n>
n class="highlight_fran">{fr: irriter}n>
n class="highlight_eng">{en: irritate}n>
n class="highlight_ex">ex:n> narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

n class="highlight_similar">§n> afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ)n class="highlight_pvorb"> adg n>afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit

Adãvgati di PareiaSCA         ma multu/ptsãn