ex: mãcãm ciumã di cãrcãngi

§ ciumealã (cĭu-meá-lã) sf ciumelj(?) (cĭu-méljĭ) – lucri trã mãcari; mãcari, hranã
{ro: mâncari, hrană}
{fr: nourriture}
{en: food}
ex: sã scutem ciumeala (mãcarea, hrana)-a ficiorlor; nu-au ciumealã (nu-au tsi s-mãcã)

§ ciumle-chi/ciumleche (cĭum-lé-chi) sf ciumlechi (cĭum-léchi) – unã soi di mãcari (ghelã) di pãtãts sh-tseapi cu carni;
(expr: iu-i ciumlechea-ali ljirtatã?! = zbor tsi s-dzãtsi cã ti-arãseashti un lucru neadrat ghini cã ashi fush nvitsat, ca ciumlechea afumatã di-acasã di la dada)
{ro: ciumlec, un fel de tocană}
{fr: ragout (de boeuf) aux oignons}
{en: sort of prepared meal with beef, potatoes and onions}

§ nciumulescu (ncĭu-mu-lés-cu) (mi) vb IV nciumulii (ncĭu-mu-líĭ), nciumuleam (ncĭu-mu-leámŭ), nciumulitã (ncĭu-mu-lí-tã), nciumuliri/nciumulire (ncĭu-mu-lí-ri) – (unã cu ciumu-lescu)
ex: sã nciumulea tu yii, (fig: s-muciulea tu-arãu); li nciumuli (li sufrusi, li murdãri) stranjili nali

§ nciumulit (ncĭu-mu-lítŭ) adg nciumulitã (ncĭu-mu-lí-tã), nciumulits (ncĭu-mu-lítsĭ), nciumuliti/nciumulite (ncĭu-mu-lí-ti) – (unã cu ciumulit)

§ nciu-muliri/nciumulire (ncĭu-mu-lí-ri) sf nciumuliri (ncĭu-mu-lírĭ) – (unã cu ciumuliri)

{ro: acţiunea de a încleşta; încleştare}
{fr: action de serrer fortement}
{en: action of clenching}

§ disclishtedz (dis-clish-tédzŭ) (mi) vb I disclishtai (dis-clish-táĭ), disclishtam (dis-clish-támŭ), disclishtatã (dis-clish-tá-tã), disclishtari/disclishtare (dis-clish-tá-ri) – disfac cleashtili cu cari easti acãtsat un lucru; disfac cariva (tsiva) dit ncljishtarea tu cari s-aflã;
(expr: disclishtedz gura, dintsãlj = disfac gura, dintsãlj tsi eara ncljish)
{ro: descleşta}
{fr: deserrer}
{en: unclench}
ex: va-lj disclishteadzã
(expr: disfacã) dintsãlj cu cutsutlu

§ disclishtat (dis-clish-tátŭ) adg disclishtatã (dis-clish-tá-tã), disclishtats (dis-clish-tátsĭ), disclishtati/disclishtate (dis-clish-tá-ti) – (cleashti acãtsat di-un lucru icã lucru acãtsat di-un cleashti) tsi easti disfãcut
{ro: descleştat}
{fr: deserré}
{en: unclenched}

§ disclishtari/disclishtare (dis-clish-tá-ri) sf disclishtãri (dis-clish-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru (cleashti) easti disclishtat
{ro: acţiunea de a descleşta; descleştare}
{fr: action de deserrer}
{en: action of unclench}

{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã