DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mãscãrã

mãscãrã (mãs-cã-rắ) sm, sf, adg mãscãroanji/mãscãroanje (mãs-cã-rŭá-nji), mãscãradz (mãs-cã-rádzĭ), mãscãroanji/mãscãroanje (mãs-cã-rŭá-nji) – om tsi ahãrzeashti ca lumea sã sh-arãdã di el, sã-sh facã pezã; tsi easti caraghios shi fatsi lumea s-arãdã; om tsi fatsi lucri uruti sh-arushinoasi ishiti dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; caraghios
{ro: mascara, ridicol, grotesc}
{fr: ridicule, déshonoré, grotesque}
{en: ridiculous, dishonorable, grotesque}
ex: mãscãroanja a lumiljei; sh-mini escu mãscãrã, dzãtsea un, ma mãscãrã ca el nu s-ari vidzutã; macã poati mãscãrãlu a hoarãljei, si-lj lja oara

§ mãscãrlichi/mãscãrliche (mãs-cãr-lí-chi) sf mãscãrlichi (mãs-cãr-líchĭ) – lucru arushinos sh-urut (adrat di-aradã di-un mãscãrã); zboarã arushinoasi; angiu-rãturi uruti; mãscãrlãchi, mãscãrilji, mãscãrii
{ro: obscenitate}
{fr: obscénité}
{en: obcenity}

§ mãscãrlãchi/mãscãrlãche (mãs-cãr-lắ-chi) sf mãscãrlãchi (mãs-cãr-lắchĭ) – (unã cu mãscãrlichi)
ex: ahtari mãscãrlãchi (lucru-arushinos) pãnã adz nu am vidzutã

§ mãscãrilji/mãscãrilje (mãs-cã-rí-lji) sf mãscãrilj (mãs-cã-ríljĭ) – (unã cu mãscãrlichi)

§ mãscã-rii/mãscãrie (mãs-cã-rí-i) sf mãscãrii (mãs-cã-ríĭ) – (unã cu mãscãrlichi)
ex: ahãti mãscãrii (zboarã slabi sh-arushinoasi) lj-es din gurã cã nj-easti agunos sã zburãscu cu el

§ mãscãrip-sescu (mãs-cã-rip-sés-cu) (mi) vb IV mãscãripsii (mãs-cã-rip-síĭ), mãscãripseam (mãs-cã-rip-seámŭ), mãscãripsitã (mãs-cã-rip-sí-tã), mãscãripsiri/mãscãripsire (mãs-cã-rip-sí-ri) – lu-aurlu pri cariva sh-lu bag dinãpoi cu zboarã arushinoasi; l-fac di-arshini pri cariva nãintea-a lumiljei; lu-angiur shi-l fac di doi paradz; l-fac mãscãrã; lu-arushinedz;
(expr: mãscãripsescu unã muljari = l-ljau tinjia, mi bag tu-ashtirnut cu nãsã, u-arushinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caraghios

caraghios (ca-ra-ghĭósŭ) (sm, sf) adg caraghioasã (ca-ra-ghĭŭá-sã), caraghiosh (ca-ra-ghĭóshĭ), caraghioasi/caraghioase (ca-ra-ghĭŭá-si) – om tsi fatsi lumea s-arãdã; om tsi fatsi shicadz; om di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; om tsi fatsi lucri ishiti dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; paljaci, mãscãrã, shicãgi, bashur, bashurcu
{ro: caraghios}
{fr: bouffon, ridicule, drôle}
{en: clown, ridiculous, funny}
ex: easti multu caraghios (shicãgi); tsi escu, caraghioslu-a tãu?

§ caraghiuslãchi/caraghiuslãche (ca-ra-ghĭus-lắ-chi) sf caraghiuslãchi (ca-ra-ghĭus-lắchĭ) – atsea tsi fatsi (caraghioslu) tra s-arãdã (s-facã chefi) lumea
{ro: caraghioslâc}
{fr: bouffonnerie}
{en: clownery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã