DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mãrshi/mãrshe

mãrshi/mãrshe (mắr-shi) sf mãrshi (mắr-shi) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari sh-easti ninga ntreg; cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: nã mãrshi (lesh) di om vãtãmat; mutrea la mãrsha al Ververa; pisti mãrshi nãsh cãlcarã; s-aurnjirã ca ornjilj pri mãrshi; nu scularã ninga mãrsha (mortul) din casã; nji si ngusi cu mãrsha; trei mãrshi (cufumi), di cama mushatili eapi, eara teasi mpadi leshi; sã ncãcea ti unã mãrshi (cuhmã, leshi), tsi vrea s-u mpartã

§ mãrshusescu (mãr-shĭu-sés-cu) (mi) vb IV mãrshusii (mãr-shĭu-síĭ), mãrshu-seam (mãr-shĭu-seámŭ), mãrshusitã (mãr-shĭu-sí-tã), mãrshusi-ri/mãrshusire (mãr-shĭu-sí-ri) – mi-aruc ca vulturlu pri unã mãrshi; mi-arãseashti s-bãnedz ca corbul cu murtãciunj; (fig: mãrshusescu = (i) bãnedz ca un hãrãmgi, cu lucrul shi paradzlji loats di la altsã; (ii) mi umplu di sãndzi; sãndzinedz)
{ro: se da la un cadavru}
{fr: s’adonner à la charogne}
{en: go in for a carcass}

§ mãrshusit (mãr-shĭu-sítŭ) adg mãrshusitã (mãr-shĭu-sí-tã), mãrshusits (mãr-shĭu-sítsĭ), mãrshusiti/mãrshusite (mãr-shĭu-sí-ti) – cari s-ari arcatã ca un vultur pi-unã mãrshã; cari lu-arãseashti s-bãneadzã cu tsi-lj da unã murtãciuni
{ro: dat la cadavru}
{fr: adonné à la charogne}
{en: gone in for a carcass}
ex: intrã mãrshusit (fig: mplin) di sãndzi; ngernã armãnami arãspãnditã, ca nã cupii mãrshusitã (fig: mplinã di sãndzi)

§ mãrshusiri/mãrshusire (mãr-shĭu-sí-ri) sf mãrshusiri (mãr-shĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mãrshuseashti
{ro: acţiunea de a se da la un cadavru}
{fr: action de s’adonner à la charogne}
{en: action of going in for a carcass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãrshin

mãrshin (mãr-shínŭ) (mi) vb I mãrshinai (mãr-shi-náĭ), mãrshinam (mãr-shi-námŭ), mãrshinatã (mãr-shi-ná-tã), mãrshinari/mãrshinare (mãr-shi-ná-ri) – li-angan (oili) cu shuirarea tra li-adun; li-adun (oili) tra s-li arãescu trã pãshteari; arãescu oili tra s-pascã
{ro: aduna oile pentru a le răsfira la păscut}
{fr: faire bêler les mouton et, puis, les éparpiller pour paître}
{en: gather the sheep first and then scatter them to graze}
ex: grits-lj-al Nica s-li mãrshinã (s-li-adunã oili cu shuirarea); aide, Nica, s-li mãrshinj; tsachi tsi-anganã picurarlu shi-lj mãrshinã (lj-arãeashti); s-treacã oili, si s-mãrshinã, pisti groapã eali s-yinã; azghira oili, s-mãrshina (s-aduna) noatinjlji; oili s-mãrshinarã shi s-adunarã tuti tu-aumbrã

§ mãrshinedz (mãr-shi-nédzŭ) (mi) vb I mãrshinai (mãr-shi-náĭ), mãrshinam (mãr-shi-námŭ), mãrshinatã (mãr-shi-ná-tã), mãrshinari/mãrshinare (mãr-shi-ná-ri) – (unã cu mãrshin)
ex: nu-nj mãrshineadzã oili (nu-nj li mãrshinã, nu-nj li-anganã, nu-nj li-adunã)

§ mãrshinat (mãr-shi-nátŭ) adg mãrshinatã (mãr-shi-ná-tã), mãrshinats (mãr-shi-nátsĭ), mãrshinati/mãrshinate (mãr-shi-ná-ti) – (oai) cari easti angãnatã (adunatã) cu shuirarea sh-deapoea arãitã trã pãshteari; (oai) angãnatã, adunatã
{ro: care este chemat prin şuierare; care este răsfirat}
{fr: (mouton) que l’on a fait bêler}
{en: (sheep) that has been gathered}
ex: cãprili azghira ca mãrshinati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceacal

ceacal (cĭá-calŭ) sm ceacalj (cĭá-caljĭ) – agruprici di pãduri, tsi sh-u-adutsi multu cu luplu (mash cã easti ma njic, cu coada ma shcurtã sh-cu mutsca sumigoasã) sh-cari s-hrãneashti cu leshuri (mãrshi, cufumi) alãsati di alti prici icã cu agruprici ma njits tsi poati s-li-avinã
{ro: şacal}
{fr: chacal}
{en: jackal}
ex: ceacalu nã lo un njel; ceacaljlji s-ti mãcã

§ cicali/cicale (ci-cá-li) sf cicãlj (ci-cắljĭ) – (unã cu ceacal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cuhmã

cuhmã (cúh-mã) sf cuhmi/cuhme (cúh-mi) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; cufumã, mãrshi, lesh, leshi, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: s-moarã cu tutã cuhmã; njarsi shi tsiru di la Pilatlu tra s-dipunã cuhma-a Hristolui; cuhma caftã si mundueascã duhlu

§ cuhumã (cú-hu-mã) sf cuhumi/cuhume (cú-hu-mi) – (unã cu cuhmã)

§ cufumã2 (cú-fu-mã) sf cufumi/cufume (cú-fu-mi) – (unã cu cuhmã)
ex: easti-unã cufumã (mãrshi) di cãni; cufumã di om

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

drãzgã

drãzgã (drắz-gã) sf drãzghi/drãzghe (drắz-ghi) – arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; pãduri tinirã sh-multu tufoasã; arburi njits shi fundutosh (vlãstari) tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, tufani; ljanurã, janurã, yeanurã, eanurã
{ro: sihlă; crâng}
{fr: breuil; fourré; épaisseur d’une forêt; forêt jeune et très touffue}
{en: coppice, shrubs; young and bushy forest}
ex: suti di mãrshi di arbinesh umplurã drãzghili; nu putui si strãbat prit drãzgã (ljanurã, tufani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lesh1

lesh1 (léshĭŭ) sn leshuri (lé-shĭurĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsarea di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; pliguirea-a unui cu virsari di sãndzi; un tsi easti mplin di-arãnj sh-di sãndzi (sãndzinat di shcoplu tsi-l mãcã)
{ro: măcel, masacru; plin de sânge}
{fr: action de rosser, carnage, massacre, ensanglanté}
{en: carnage, slaughter, massacre, covered with blood}

§ leshi1/leshe (lé-shi) sf leshuri (lé-shĭurĭ) – (unã cu lesh1)
ex: leshi-l featsi (l-umplu di sãndzi cu bãtearea); bratsãli li am leshi (sãndzinati); leshi (mãchelj) tu tuti pãrtsãli; eapi eara teasi mpadi leshi (sãndzinati, mãchilipsiti, moarti)

§ lesh2 (léshĭŭ) sn leshuri (lé-shĭurĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; leshi, mãrshi, cufumã, cuhmã, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru}
{fr: cadavre, corps mort}
{en: cadaver}
ex: aestã urãtsami di lesh (mãrshã); pri leshuri (mãrshi, cufumi), nu vedz vulturi

§ leshi2/leshe (lé-shi) sf leshuri (lé-shĭurĭ) – (unã cu lesh2)
ex: leshi (mãrshi) arnju-zeashti; iu vedz ornju, leshi-ashteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mor1

mor1 (morŭ) vb IV murii (mu-ríĭ), muream (mu-reámŭ), muritã (mu-rí-tã) shi moartã (mŭár-tã), muriri/murire (mu-rí-ri) –
1: (trã oaminj shi prãvdzã) nj-si bitiseashti bana; lji ncljid ocljilj trã totna; ãnj dau suflitlu; mi ljartã Dumnidzã; ãnj mãc caplu; u ncarcu dit lumea aestã; aruncu petalili (topa); mi-adunã bruma; mi lja gaea; dau cljeili; dau chealea (dolji) a preftului; nj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji; nj-cãntã hogea la cap; nj-mãcã grãnlu (cumata); nj-arãtseashti bishina (curlu); sh-la draclu curlu cu mini; etc., etc.;
2: (trã ponj, erburi, lilici, etc.) s-usucã, vishtidzãscu, etc.; (trã lucri) s-aspardzi shi nu s-mata mirimitiseashti, nu mata easti bun, du-si, lj-tricu oara, etc.; (fig:
1: mor = (i) ãnj yini milii sh-cad ãmpadi; lishin; (ii) hiu apitrusit di multã vreari, dureari, mirachi, etc.; (iii) s-cheari peanarga-anarga, s-astindzi sh-nu mata s-avdi, veadi, tsãni, etc.; expr:
2: l-mor = l-fac pri cariva s-moarã; l-vatãm, l-utsid, lu-aspargu, etc.;
3: l-mor di shcop, chiutecã, etc. = l-bat multu, lj-dau unã bãteari bunã;
4: mor di seati, crep di seati (foami, dureari, arcoari, lãhtarã, arãdeari, etc.) = nj-easti multã seati (hiu multu agiun, am mari dureari, ngljets di-arcoari, ngljets di lãhtarã, cãpãescu di-arãdeari, etc.);
5: moari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.) = cheari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.);
6: trag s-mor = nu va treacã multu chiro sh-va mor;
7: mor cu dzãli = mor tinir, tu-unã ilichii tsi nu lipsea s-mor, di-unã lãngoari nimutritã, icã unã lãngoari lishoarã tsi nu easti ti moarti;
8: mor sh-cher ti cariva = l-voi multu;
9: mor pi zbor = nu mi-alãxescu, nu-nj calcu zborlu dat;
10: muri ghifta tsi ti alãvda = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur, cã nu-ari altu tra s-lu-alavdã)
{ro: muri; omorî; leşina}
{fr: mourir; tuer; évanouir}
{en: die; kill; faint}
ex: nu-s doi mesh di cãndu lj-ari muritã bãrbat-su; multu-arcoari, s-hii nafoarã, omlu moari
(expr: lj-easti multã-arcoari); mor cu elj tutã dunjaua; s-mi minciunari va s-ti mor di chiustecã
(expr: va s-ti bat sãnãtos, va s-ti vatãm di bãteari); lu muri cu furtutirea
(expr: l-vãtãmã); cara s-nu-aibã moartã; tini mini mi-ai muritã
(expr: mi-ai vãtãmatã); apa-aestã tsã li moari
(expr: vatãmã); va ti mor
(expr: vatãm); murits-lji
(expr: vãtãmats-lji) ghini; pi Nicola ãl murirã
(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ornji/ornje

ornji/ornje (ór-nji) sf ornji/ornje (ór-nji) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar;
(expr:
1: (easti ca unã) ornji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu lemargu, sharcu, etc.
2: mãcã ca ornja, s-aurnjashti ca ornja pi mãrshi = mãcã multu, cu multã limãryii;
3: iu vedz ornji, leshi-ashteaptã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-disparti vãrãoarã di-un lucru)
{ro: vultur; rapace}
{fr: vautour, oiseau de proie; rapace, vorace}
{en: vulture, rapacious}
ex: unã ornji si nvãrtea piningã njelj; cãdzurã ca ornjili sh-li arãchirã tuti; unã ornji moashi s-curmã di uspets; avea armasã ornja moasha; s-dirinã nã ornji ncljisã tu cãfasi; ornjili acãtsarã si s-mutã nsus; ornji sh-cãnj au s-tsã dizvoacã aestu cap

§ ornju (ór-njĭu) sm ornji (ór-nji) – (unã cu ornji)
ex: s-adunarã ornjilj tuts di bãgarã buflu cap; tricu un ornju; hiu ornju
(expr: lemargu); easti un ornju; l-vidzui cum s-aurnji ca ornjul pi mãrshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

psohi

psohi (psóhĭŭ) adg psoahi/psoahe (psŭá-hi), psohi (psóhĭ), psoahi/psoahe (psŭá-hi) – (di-aradã pravdã, cãtivãrãoarã om) tsi easti mortu (moartã); tsi ari psusitã; mortu (di-aradã pravdã, pulj, pescu, etc.); psusit, supsit, hiopsu, hiupsit
{ro: mort (când e vorba de animale)}
{fr: mort, crevé (en parlant des animaux, des oiseaux, des poissons, etc.)}
{en: dead (talking of animals, birds, fish, etc.)}
ex: vulpea s-featsi psoahi (cã easti moartã); cal tsi psohi cãdzu (tsi cãdzu mortu); afendul u-aflã psoahi (moartã) poarca; calu psohi, mushtili lu-ascuchi; aflã un gumar psohi, ãl bãgã tu cãldari; njarsirã aclo iu eara psohi sharpili; nyeadzã nã gumarã psoahi di ningã curcubetã; s-teasi n cali-lj ca psoahi

§ hiopsu (hĭóp-su) adg hioapsã (hĭŭáp-sã), hiopshi (hĭóp-shi), hioapsi/hioapse (hĭŭáp-si) – (unã cu psohi)
ex: n calea mari eara un cal hiopsu (mortu); avea arucatã cãtusha hioapsã tu gãrdinã la noi; nu vedz cã puljlji aeshti suntu hiopshi? (fig: slaghi, ca mortsã?); canda eshti hiopsu (mortu)

§ psusescu (psu-sés-cu) vb IV psusii (psu-síĭ), psuseam (psu-seámŭ), psusitã (psu-sí-tã), psusiri/psusire (psu-sí-ri) – nj-si curmã bana sh-mor; fac s-moarã (di-aradã unã pravdã, cãtivãrãoarã un om); pususescu, supsescu, hiupsescu, mor, vatãm;
(expr:
1: psusescu (di-arcoari) = nj-easti multã arcoari;
2: mi psusi di shcop = mi bãtu multu, mi vãtãmã di shcop)
{ro: muri, omorî (animal)}
{fr: mourir, tuer, crever (en parlant des animaux)}
{en: die, kill (talking of animals)}
ex: nji psusi (nj-muri) calu; oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea (murea) tru loc; giumitati di oi psusirã di zulapi; ãlj psusi calu atsel cama mushatlu-a amirãlui; tora s-ti ved pri lucru, fatsi nãs, cã di nu, ti psusescu di shcop
(expr: ti vatãm di bãteari); psusim di-arcoari
(expr: murim di-arcoari, nã easti multã-arcoari)

§ psusit (psu-sítŭ) adg psusitã (psu-sí-tã), psusits (psu-sítsĭ), psusiti/psusite (psu-sí-ti) – tsi ari moartã; tsi fu vãtãmat; mortu, psohi, pususit, supsit, hiupsit, vãtãmat
{ro: care a murit (animal); mort, omorât}
{fr: qui est mort; tué, crevé; mort (en parlant des animaux)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn