DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mãrdzeauã

mãrdzeauã (mãr-dzeá-ŭã) sf mãrdzeali/mãrdzeale (mãr-dzeá-li) –
1: yilii stronghilã (ca gãrnutsã njits i mãri) buisitã tu multi hromati (cari s-bagã tu bairi di digushi, trã mushuteatsã, i cu cari s-agioacã njitslji); mirmer, culubac;
(expr:
1: mãrdzeaua di oclju = dishcljidzãtura stronghilã (tsi s-aspuni ca lai) dit mesea-a ocljului;
2: mãrdzeaua-a buriclui = buriclu, semnul tsi-armãni dupã tãljarea-a matslui cãndu s-amintã omlu;
3: aruc cu mãrdzeaua = angucescu trãnintili, tsi va si s-facã trãninti;
4: s-lji creapã mãrdzealili = blãstem: s-lji plãscãneascã ocljilj, s-urgheascã)
{ro: mărgea; pupilă}
{fr: verre arrondi à couches ou à filons de diverses couleurs; perle (en verre); rassade; coquillage; pupille (de l’oeil)}
{en: bead; eye pupil}
ex: s-purta tu-unã zãmani bairili di mãrdzeali; feati cu mãrdzeali (mirmeri) di gushi; va l-ansarã-a lor mãrdzeali (mãrdzealili di oclji); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; tsi tsã shtea s-arucã tu mãrdzeauã
(expr: s-anguceascã tsi va si s-facã)

§ mãrdzilat (mãr-dzi-látŭ) adg mãrdzilatã (mãr-dzi-lá-tã), mãrdzilats (mãr-dzi-látsĭ), mãrdzilati/mãrdzilate (mãr-dzi-lá-ti) – tsi ari (tsi easti stulsit cu) mãrdzeali; (fig: tsi easti (mushat) ca mãrdzeaua)
{ro: ca mărgelele}
{fr: perlé}
{en: resembling pearls, beaded}
ex: featã, oclju mãrdzilat (fig: mushat ca mãrdzeaua); cu sufrãntseaua mãrdzilatã (fig: mushatã ca mãrdzeaua); edzlji mãrdzilats (cu mãrdzeali bãgati sum grunj; icã fig: mushats ca mãrdzeaua)

§ mãrdzilushi/mãrdzilushe (mãr-dzi-lú-shi) sf mãrdzilush (mãr-dzi-lúshĭ) – mãrdzeauã ma njicã
{ro: mărgea mai mică}
{fr: petites verres arrondis à couches ou à filons de diverses couleurs}
{en: small beads}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buric

buric (bu-rícŭ) sn buricuri (bu-rí-curĭ) –
1: urma (semnul) tsi-armãni pri pãntica-a omlui (tu mesi, nãinti shi nsus), dupã tsi-lj si talji matslu-a natlui (ta si s-dispartã di dadã-sa), tu oara tsi s-amintã; mãrdzeaua-a buriclui (di la buric); bãric, bric;
2: partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: buriclu (di pãduri, di cireap, etc.) = mesea (di pãduri, di cireap, etc.); expr:
2: nji s-alichi buriclu (di vreari) = am mari mirachi; cãdzui tu multã vreari; (feata) u-am tu mari vreari;
3: nji s-alichi buriclu (ti-un lucru) = am mari mirachi shi voi s-lu-am (un lucru);
4: nji s-alichi buriclu (di foami) = nj-easti multã foami, hiu lishinat di foami;
5: nj-fudzi buriclu (di fricã) = lãhtãrsescu;
6: nj-fudzi buriclu (di agnos) = nji si fatsi greatsã; nj-yini s-versu;
7: nj-adun buriclu = isihãsescu;
8: buriclu-nj si bagã mpadi = nj-easti multu di multu njilã;
9: easti cu buriclu la gurã = easti greauã, easti cu sartsinã, ashteaptã njic;
10: mi doari buriclu; mi mushcã buriclu = (i) mi doari pãntica; (ii) cãdzui tu mari vreari)
{ro: buric; burtă}
{fr: nombril; ventre}
{en: navel; belly}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; buriclu a ficiuriclui; babã s-cljamã atsea cari talji buriclu a natslor; ti mushcã buriclu
(expr: ti doari pãntica di multã mãcari tsi-ai faptã); u vidzu feata shi-lj s-alichi buriclu (shi-lj cãdzu tu mari vreari); di fricã, nj-fudzi buriclu
(expr: mi-acãtsã lãhtara); lj-ari fudzitã buriclu
(expr: lj-s-ari faptã multã greatsã); him tu buriclu (fig: mesea) a earnãljei; agiumsi tu buriclu (fig: tu mesea) di pãduri; pitrumsi pãn tu buriclu (fig: tu mesea) a pãduriljei; u-arucã pãnã tu buriclu (fig: tu mesea) di cireap; tu buriclu a dunjailjei
(expr: sh-tu mesea-a lumiljei, a loclui, tu guvã di sharpi) s-ti-ascundeari va-nj ti aflu; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi
(expr: trã mini nj-easti multu ma multu njilã)

§ bãric (bã-rícŭ) sn bãricuri (bã-rí-curĭ) – (unã cu buric)

§ bric (brícŭ) sn bricuri (brí-curĭ) – (unã cu buric)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culubac

culubac (cu-lu-bácŭ) sn culubatsi/culubatse (cu-lu-bá-tsi) – lucru stronghil (ca un gãrnuts njic i mari) buisit cu multi hromati (cari (i) s-bagã tu bairi di digushi, trã mushuteatsã i (ii) cu cari s-agioacã njitslji); mãrdzeauã, mirmer
{ro: mărgea colorată}
{fr: verre arrondi à couches ou à filons de diverses couleurs}
{en: bead}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãrgãritari1/mãrgãritare

mãrgãritari1/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-gã-ri-tắrĭ) – un gãrnuts mari ca unã mãrdzeauã, cu fatsa albã-nyilicioasã tsi da ca pi sidefi, cari creashti pi truplu-a unei soi di burlidã sh-cari, mbãirati ma multi deadun pi-unã cioarã, fac un bair tsi muljerli l-poartã di gushi ti mushuteatsã; mãrgãritar
{ro: mărgăritar, perlă}
{fr: perle}
{en: pearl}
ex: scumpa-a mea mãrgãritari; mãrgãritãri adunãm; mãrgãritari tu narea-a porcului; ghiurdãnj di mãrgãritãri; mãrgãritãri di tuti soili videai; avlia tutã cu mãrgãritãri eara adratã; iu grea nãsã, mãgãritãri isha din gurã-lj; tsi ts-u hiera cãsidoase? chiliposh di mãrgãritari

§ mãrgãritar (mãr-gã-ri-tárŭ) sn mãrgãritari/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) – (unã cu mãrgãritari1)
ex: tsi-lj lipseashti-al cãsidyear? fundã di mãrgãritar; feata purta un bair di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mirgeani/mirgeane

mirgeani/mirgeane (mir-gĭá-ni) sf mirgenj (mir-gĭénjĭ) – soi di prici njicã sh-aroshi di-amari cu apã caldã, tsi bãneadzã multi deadun pri un trup di cãlcheri sh-cari, dupã moarti, dit oasili-a lor adunati dit amari s-fac stulii ti muljeri; mirdzeani, milgeanã; (fig: mirgeani = mãrdzeauã (di yilii) tsi sh-u-adutsi tu videari cu mirgeanea)
{ro: mărgean, coral}
{fr: corail}
{en: coral}
ex: aroshi ca mirgeanea; purta bisilits di mirgeani

§ milgeanã (mil-gĭá-nã) sf milgenj (mil-gĭénjĭ) – (unã cu mirgeani)
ex: aroshi ca milgeana

§ mirdzeani/mirdzeane (mir-dzĭá-ni) sf mirdzenj (mir-dzénjĭ) – (unã cu mirgeani)
ex: nj-adunai tu xeani, bair di mirdzeani

§ mirginos (mir-gi-nósŭ) adg mirginoasã (mir-gi-nŭá-sã), mirginosh (mir-gi-nóshĭ), mirginoasi/mirginoase (mir-gi-nŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu mirgeanea; ca mirgeanea
{ro: ca mărgean}
{fr: comme le corail}
{en: like the coral}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mirmer2

mirmer2 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – yilii arucutoasã (ca gãrnutsã njits i mãri) buisitã cu multi hromati (cari s-bagã tu bairi ti digushi, trã mushuteatsã, i cu cari s-agioacã njitslji); mãrdzeauã, culubac
{ro: mărgea colorată}
{fr: verre arrondi à couches ou à filons de diverses couleurs}
{en: bead}
ex: oclji tsi lutsescu canda suntu mirmeri (mãrdzeali); agiucats-vã cu mirmerli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã