DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mãniclju

mãniclju (mã-ní-cljĭu) sm mãniclji (mã-ní-clji) – unã soi di arburi minut cu arucinã (soi di-arobul shi sh-u-adutsi cu chinlu) tsi creashti pi chipitli di munti (2000 m sh-ma nsus) cu frundzãli ca atsi tsi nu cad earnã sh-vearã; mãnuclju, arob, arobul, robul, giuneapini
{ro: un fel de molift care creşte la altitudini ridicate de munte (de circa 2000m)}
{fr: sort d’épicea que on trouve dans les hautes montagnes}
{en: coniferous tree found on high mountains}
ex: pãduri di chinj shi mãniclji; njilj di trupuri di mãniclji

§ mãnuclju1 (mã-nú-cljĭu) sm mãnuclji (mã-nú-clji) – (unã cu mãniclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bushulii/bushulie

bushulii/bushulie (bu-shĭu-lí-i) sf bushulii (bu-shĭu-líĭ) – yimi-shi di chin (brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cuculici, cucuci, aroabulã, aroabã, mãrulã
{ro: con de pin}
{fr: pomme de pin, cône}
{en: pine cone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cuculici1

cuculici1 (cu-cu-lícĭŭ) sn cuculici/cuculice (cu-cu-lí-ci) – yimishi di arburi tsi da arucinã (chin, brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cucuci, cãcuci, bushulii, mãrulã, aroabulã, aroabã;
(expr: cuculici (ca adgictiv fiminin) = gol, gulishan, goalish)
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: cuculici veardi di mãniclju; adunã unã poalã di cuculici; veara, tu munti, pitili s-coc cu cuculici uscati; armasi cuculici (gulishan)

§ cucuci1 (cu-cúcĭŭ) sn cucuci/cucuce (cu-cú-ci) – (unã cu cuculici1)

§ cãcuci1 (cã-cúcĭŭ) sn cãcuci/cãcuce (cã-cú-ci) – (unã cu cuculici1)

§ guguci1 (gu-gúcĭŭ) sn guguci/guguce (gu-gú-ci) – (unã cu cuculici1)
ex: gugucili di chin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãrulã

mãrulã (mã-rú-lã) sf mãruli/mãrule (mã-rú-li) – fructul di chin (brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cuculici, cucuci, bushulii, aroabulã, aroabã
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: ca si scoatim pãnea a mãrulilor li ncãldzãm niheamã shi atumtsea frãndzãli s-disfac shi dit cati frãndzã cad cãti doi sãmburi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muliftu

muliftu (mu-líf-tu) sm muliftsã (mu-líf-tsã) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, arobul, robul, giuneapini
{ro: molift}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shitsã1

shitsã1 (shí-tsã) sf shi-tsã (shí-tsã) –
1: frãndzã tsi sh-u-adutsi cu aclu di chin (brad, mãniclju, etc.);
2: njicã alumachi (veardi shi mplinã di atsi) di chin (brad, mãniclju, etc.)
{ro: cetină, frunză de conifere}
{fr: aiguille ou petit rameau vert de pin, sapin, etc.}
{en: needle or small branch of coniferous trees}
ex: prit shitsãli (atsili, alumãchili) verdzã di chin; prit lãili shitsã; mi schinã shitsãli di chin; veardi i shitsa di veardili brad; loclu i mplin di shitsã (atsi di chin) uscati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã