DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mãltseadzã

mãltseadzã (mãl-tseá-dzã) sf mãltsedz (mãl-tsédzĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un om la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui), tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) scoasi pi trup cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; multseadzã, albã, lutsitã;
(expr:
1: mãltseadza-atsea laea = unã soi di mãltseadzã ma greauã, cari-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã; lutsita;
2: mãltseadza a pãduriljei = unã soi di mãltseadzã ma lishoarã, cari nu-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã;
3: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: vărsat}
{fr: variole, petite vérole}
{en: smallpox}
ex: dzãcu doi mesh cu mãltseadzã; tsi s-fac io a mãltseadzãljei; nu avu mãltseadzã greauã cã eara siminat; njiclu scoati mãltseadza atsea laea

§ multseadzã (mul-tseá-dzã) sf multsedz (mul-tsédzĭ) – (unã cu mãltseadzã)
ex: ficiorlu-a meu easti lãndzit di multseadzã

§ mãltsidzos (mãl-tsi-dzósŭ) adg mãltsidzoasã (mãl-tsi-dzŭá-sã), mãltsidzosh (mãl-tsi-dzóshĭ), mãltsidzoasi/mãltsidzoase (mãl-tsi-dzŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; mãltsidzat, multsidzos, chipitos
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite vérole, grêlé}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}

§ multsidzos (mul-tsi-dzósŭ) adg multsidzoasã (mul-tsi-dzŭá-sã), multsidzosh (mul-tsi-dzóshĭ), multsidzoasi/multsidzoase (mul-tsi-dzŭá-si) – (unã cu mãltsidzos)
ex: nã urutã, sumulai, multsidzoasã

§ mãltsidzedz (mãl-tsi-dzédzŭ) (mi) vb IV mãltsi-dzai (mãl-tsi-dzáĭ), mãltsidzam (mãl-tsi-dzámŭ), mãltsidzatã (mãl-tsi-dzá-tã), mãltsidzari/mãltsidzare (mãl-tsi-dzá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; muljitsedz, chipit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albã2

albã2 (ál-bã) sf fãrã pl – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; prucuyitsã, mãltseadzã, multseadzã, lutsitã
{ro: pojar, vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: lãndzidzã di alba di prucuyitsã; alba va s-u treacã; alba (multseadza) deadi tu oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

argheandu

argheandu (ar-ghĭán-du) adg argheandã (ar-ghĭán-dã), argheandzã (ar-ghĭán-dzã), argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – tsi easti-adrat di-asimi; tsi ari hromã di-asimi; (fig:
1: argheandu (dzãs tri pezã) = tivichel, lishor, glar, hazo, anoit, ahmac, cshura, ciulja, dabolja, etc.; expr:
2: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: de argint, argintat}
{fr: argenté, couleur de l’argent}
{en: silvery}
ex: Stã-Mãria argheanda (di-asimi); argheandul (fig: glarlu, tivichelu) di Todi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chipit2

chipit2 (chí-pitŭ) (mi) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; nchipitedz, mãltsidzãscu
{ro: (se) îmbolnăvi de vărsat, a rămâne cu ciupituri pe faţă de la vărsat}
{fr: devenir malade de (avoir la) variole, la petite vérole}
{en: get smallpox}
ex: mi chipitai (feci seamni pri fatsã di mãltseadzã)

§ chipitat2 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipita-ti/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di mãltseadzã; cu seamni pri fatsa armasi di la mãltseadzã; nchipitat, multsidzos, mãltsidzat, mãltsidzãt
{ro: îmbolnăvit de vărsat, cu ciupituri rămase de la vărsat}
{fr: devenu malade de petite verole}
{en: with (who got) smallpox}

§ chipitari2/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti icã fatsi seamni pri fatsã di mãltseadzã; nchipitari, mãltsidzãri
{ro: acţiunea de a se îmbolnăvi (de a fi ciupit la faţă) de vărsat}
{fr: action de devenir malade de petite verole}
{en: action of getting smallpox}

§ chipitos2 (chi-pi-tósŭ) adg chipitoasã (chi-pi-tŭá-sã), chipitosh (chi-pi-tóshĭ), chipitoasi/chipitoase (chi-pi-tŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; multsidzos, mãltsidzat; (fig: chipitos = tsi easti cu seamni ca di mãltseadzã)
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite verole}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}
ex: nj-inshi nãinti un om analtu, chipitos (multsidzos), sumulai; gãljinã chipitoasã (fig: cu seamni ca di mãltseadzã)

§ nchipitedz (nchi-pi-tédzŭ) (mi) vb I nchipitai (nchi-pi-táĭ), nchipitam (nchi-pi-támŭ), nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitari/nchipitare (nchi-pi-tá-ri) – (unã cu chipit2)
ex: cãndu fu lãndzitã di mãltseadzã, si nchipitã

§ nchipitat (nchi-pi-tátŭ) adg nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitats (nchi-pi-tátsĭ), nchipitati/nchipitate (nchi-pi-tá-ti) – (unã cu chipitat2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lutsitã

lutsitã (lu-tsí-tã) sf lutsiti/lutsite – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; multseadzã, mãltseadzã, albã
{ro: vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: ishi lutsita (mãltseadza)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

molimã

molimã (mó-li-mã) sf molimi/molime (mó-li-mi) – lãngoari cu yiets vãtãmãtoari tsi fac pãrtsã dit truplu-a omlui si s-umflã, si s-coacã, s-acatsã pronj, s-doarã, etc.; lãngoari tsi s-lja (di la om la om, di la pravdã la pravdã)
{ro: infecţie, boală molipsitoare}
{fr: infection, contagion}
{en: infection, contagious illness}
ex: s-nu intri tu casa-atsea cã easti molimã (lãngoari tsi s-lja); deadi nã molimã greauã anlu aestu

§ mulipsescu (mu-lip-sés-cu) (mi) vb IV mulipsii (mu-lip-síĭ), mulipseam (mu-lip-seámŭ), mulipsitã (mu-lip-sí-tã), mulipsiri/mulipsire (mu-lip-sí-ri) – acats unã molimã (cu yiets tsi-nj umflã pãrtsã dit trup, fac sã scot pronj, etc.); hiu lãndzit di-unã lãngoari tsi s-lja di la om la om sh-u dau aestã lãngoari la cariva; ljau di la un tsi easti lãndzit lãngoarea tsi u-ari (lãngoari tsi s-lja di la om la om)
{ro: molipsi, infecta}
{fr: infecter, contaminer}
{en: infect, contaminate}
ex: mi mulipsii di nãs (acãtsai lãngoarea di la nãs); di la tini s-mulipsirã di mãl-tseadzã (u-acãtsarã mãltseadza) tuts sotslji

§ mulipsit (mu-lip-sítŭ) adg mulipsitã (mu-lip-sí-tã), mulipsits (mu-lip-sítsĭ), mulipsiti/mulipsite (mu-lip-sí-ti) – tsi ari loatã (acãtsatã) di la cari-va unã lãngoari (tsi s-lja di la om la om)
{ro: molipsit, infectat}
{fr: infecté, contaminé}
{en: infected, contaminated}

§ mulipsi-ri/mulipsire (mu-lip-sí-ri) sf mulipsiri (mu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mulipseashti
{ro: acţiunea de a molipsi, de a infecta; molipsire, infectare}
{fr: action d’infecter, de contaminer}
{en: action of infecting, of contaminating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã