|
|
mãdular
mãdular (mã-du-lárŭ) sn mãdulari/mãdulare –
1: oslu di la gushi (di la zvercã);
2: parti di truplu-a omlui (mãnã, brats, cicior, inimã, crier, etc.); mudular;
(expr: scoati-ts (lja-ts) mãdularlu di-aoa = fudz di-aoa, cãlea-li, lja-ts zverca di-aoa, etc.)
{ro: mădular, membru, organ}
{fr: occiput; membre}
{en: occiput; member, body organ}
ex: ãnj si freadzi mãdularlu; vrea-lj scoatã mãdularli (bratsãli, cicioarli?) al Bacola di trãdzeari; va-nj ljau zverca di-aoatsi cu tut mãdular
(expr: va fug di-aoa, va-nj ljau zverca!); scoati-ts mãdularlu!
(expr: fudz di-aoa!); sh-lo zverca cu tut mãdular, aushlu
§ mudular (mu-du-lárŭ) sn mudulari/mudulare – (unã cu mãdular)
ex: vãrnu nu mata easti mudular a sutsatãljei (nu mata easti sots, nu mata fatsi parti, dit sutsata) a noastrã
andropicã
andropicã (an-dró-picã) sf fãrã pl – lãngoari tsi yini dit multa adunari di apã (fãrã aradã) tu truplu shi mãdularili-a omlui
{ro: hidropizie, dropică}
{fr: hydropisie}
{en: dropsy}
aripã
aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã
§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)
§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã
§ arapitã (a-rá-pi-tã) sf arapiti/arapite (a-rá-pi-ti) – (unã cu aripã)
arombu2
arombu2 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; colj, boashã, topã, hãrhãndelj, pungã;
(expr: sã-nj lja arombul! = nu mi mealã, nu poati si-nj facã dip tsiva!)
{ro: coaie, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
ascuchescu
ascuchescu (as-cu-chĭés-cu) vb IV ascuchii (as-cu-chíĭ), ascu-cheam (as-cu-chĭámŭ), ascuchitã (as-cu-chí-tã), ascuchiri/as-cuchire (as-cu-chí-ri) – scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu, shuts
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer}
{en: castrate}
ex: lu-ascuchi (l-ciucuti, l-dzigãri) calu
§ ascuchit (as-cu-chítŭ) adg ascuchitã (as-cu-chí-tã), ascuchits (as-cu-chítsĭ), ascuchiti/ascuchite (as-cu-chí-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; scuchit, ciucutit, dzigãrit, shutsãt; gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré}
{en: castrated}
§ ascuchiri/ascuchire (as-cu-chí-ri) sf ascuchiri (as-cu-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; scuchiri, ciucutiri, dzigãriri, shutsãri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer}
{en: action of castrating}
§ scuchescu (scu-chĭés-cu) vb IV scuchii (scu-chíĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scuchitã (scu-chí-tã), scuchiri/scuchire (scu-chí-ri) – (unã cu ascuchescu)
§ scuchit (scu-chítŭ) adg scuchitã (scu-chí-tã), scuchits (scu-chítsĭ), scuchiti/scuchite (scu-chí-ti) – (unã cu ascuchit)
§ scuchiri/scuchire (scu-chí-ri) sf scuchiri (scu-chírĭ) – (unã cu ascuchiri)
§ scupat (scu-pát) sm, adg (mash masculin) scupats (scu-pátsĭ) – (birbec, tsap, etc.) a curi ãlj si scoasirã hãlãtsli (mãdularli) sexuali sh-nu poati s-u-alasã unã feaminã greauã; scupac, dzigãrit, ciucutit, ascuchit, scuchit, shutsãt; munuh, monoh, gagur, gãgur, strif, hudum, hadum
{ro: (ţap, berbec) castrat}
{fr: châtré, bouc châtré}
{en: castrated, he-goat castrated}
bishicã1
bishicã1 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – umflãturã njicã (ca unã balã, topã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei (cãndu hearbi sh-clucuteashti, cãndu fatsi spumi, etc.); umflãtura njicã shi mplinã di dzamã tsi s-fatsi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã;
(expr:
1: bishicã lai = gãrnuts tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu lu ntsapã mush-conjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
2: ploai cu bishits = ploai multã, canda cadi (da) cu gãleata)
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: scot bishits tu mãnã; lj-ishirã bishits tu tut truplu; avea n gurã bishicã lai
(expr: gãrnuts cu pronj)
§ bishichedz (bi-shi-chĭédzŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishica-ri/bishicare (bi-shi-cá-ri) – fac (scot) fultãts (bishits); fultãchedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: dupã heavrã lj-si bishicã budza (scoasi bishits pi budzã); mi bishicai tut (feci bishits pristi tut) di urdzãtsli tsi-adunai; lj-bishicã truplu di chiutecã
§ bishic (bi-shícŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) – (unã cu bishichedz)
§ bishicat (bi-shi-cátŭ) adg bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicats (bi-shi-cátsĭ), bishicati/bishicate (bi-shi-cá-ti) – tsi ari faptã bishits; bishcat, fultãcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
ex: easti tut bishicat (mplin di bishits)
§ bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) sf bishicãri (bi-shi-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi bishits; fultãcari, bishcari
boashã
boashã (bŭá-shã) sf boashi/boashe (bŭá-shi) – un mãdular (ur-gan) di-a omlui (di-a pravdãljei) tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui (a mascurlui); colj, topã, pungã, arombu, hãrhãn-delj
{ro: coi, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
ex: lji scoasirã boashili (coaljili)
brats
brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic
§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji
§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã
§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc
buburec1
buburec1 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); riniclju, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney}
ex: mi doari bubureclu (rinicljul)
§ mbuburicat (mbu-bu-ri-cátŭ) adg mbuburicatã (mbu-bu-ri-cá-tã), mbuburicats (mbu-bu-ri-cátsĭ), mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-cá-te) – tsi sh-u-adutsi cu bubureclu tu hromã i videari; ca bubureclu
{ro: ca un rinichi la culoare şi vedere}
{fr: qui a l’aspect d’un rognon, d’un rein}
{en: who resembles the kidney in color or aspect}
ex: cu fatsa mplinã, mbuburicatã (ca bubureclu)
catsaflac
catsaflac (ca-tsa-flácŭ) sn catsaflatsi/catsaflatse (ca-tsa-flá-tsi) – njic mãdular (hãlati, ca unã soi di putsã njicã bãrbãteascã) tsi s-aflã la partea di nsus a chizdãljei di muljari)
{ro: lindic}
{fr: clitoris}
{en: clitoris}
chizdã
chizdã (chíz-dã) sf chizdi/chizde (chíz-di) – mãdularlu tsi u-aleadzi muljarea di bãrbat (tsi s-aflã tu partea di nghios di sum pãnticã a truplui di muljari), prit cari s-chishi sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-facã njitslji); pici, hicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, poali;
(expr: va yinã chizda tu cinushi = va-nj yinã sh-a njia apa la moarã, chirolu (arada) s-tsã u plãtescu)
{ro: pizdă, vagin}
{fr: vagin, vulva}
{en: vagina}