DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

asud

asud (a-sudŭ) vb I asudai (a-su-dáĭ) shi asdai (as-dáĭ), asudam (a-su-dámŭ) shi asdam (as-dámŭ), asudatã (a-su-dá-tã) shi asdatã (as-dá-tã), asudari/asudare (a-su-dá-ri) shi asdari/asdare (as-dá-ri) – nj-si umpli truplu di sudoari (cã fatsi multã cãldurã, cã am lucratã greu, etc.); mi-adar tut apã; mi-adar chicã di apã;
(expr:
1: asud multu (s-lu fac un lucru) = lucredz multu greu;
2: acãtsã s-nj-asudã mustatsa = nchisi s-nji creascã mustatsa)
{ro: asuda}
{fr: suer, transpirer}
{en: sweat, perspire}
ex: acoapirã-ti tra s-asudz; cãndu acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji easã, s-lji creascã) mustatsa; multu asudai
(expr: lucrai multu sh-greu) pãnã s-bitisescu; s-veadi cã nu-asudã
(expr: nu lucrã) trã paradz, di lj-aspardzi fãrã s-lu doarã; icoana asudã cãndu yini sindilia

§ asudat (a-su-dátŭ) adg asudatã (a-su-dá-tã), asudats (a-su-dátsĭ), asudati/asudate (a-su-dá-ti) – tsi-lj s-ari umplutã truplu cu sudoari (di cãldurã multã, di lucru greu, etc.); asdat
{ro: asudat}
{fr: en sueur, transpiré}
{en: sweated, perspired}
ex: hii asudat (mplin di sudoari), nu bea apã; cu mustaca asudatã
(expr: cu mustaca cãt lj-avea ishitã)

§ asdat (as-dátŭ) adg asdatã (as-dá-tã), asdats (as-dátsĭ), asdati/asdate (as-dá-ti) – (unã cu asudat)

§ asudari/asudare (a-su-dá-ri) sf asudãri (a-su-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu asudã cariva; asdari
{ro: acţiunea de a asuda}
{fr: action de suer, de transpirer}
{en: action of sweating, of perspiring}

§ asdari/asdare (as-dá-ri) sf asdãri (as-dắrĭ) – (unã cu asudari)
ex: di asdari (asudari), sora-a mea, di-asdari

§ asudoari/asudoare (a-su-dŭá-ri) sf asudori (a-su-dórĭ) – muljitura tsi easi dit truplu-a omlui cãndu asudã cã fatsi multã cãldurã (cãndu omlu lucreadzã greu sh-avurseashti multu, etc.); sudoari, asdoari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãruntu

cãruntu (cã-rún-tu) adg cãruntã (cã-rún-tã), cãruntsã (cã-rún-tsã), cãrunti/cãrunte (cã-rún-ti) – (cãndu-i zborlu di peri, barbã, mustatsã) cari nchiseashti s-algheascã; tsi nu easti ni lai ni albu ma s-aflã iuva namisa di dauãli hromi; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; cãnut
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}

§ cãruntsãlji/cãruntsãlje (cã-run-tsắ-lji) sf cãruntsãlj (cã-run-tsắljĭ) – cãnutsãrea (alghirea) a perlui (a barbãljei, a mustacãljei); (fig: cãruntsãlji = aushatic)
{ro: cărunţie}
{fr: état des cheveux gris}
{en: greyness, grayness (hair)}
ex: deadi pisti nãs sh-cãruntsãlja (fig: aushaticlu)

§ cãruntsedz (cã-run-tsédzŭ) vb I cãruntsai (cã-run-tsáĭ), cãruntsam (cã-run-tsámŭ), cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãruntedz = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: s-ari cãruntsatã (ari alghitã, fig: aushitã), s-lu vedz, nu va-l cunoshti

§ cãruntsat (cã-run-tsátŭ) adg cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsats (cã-run-tsátsĭ), cãruntsati/cãruntsate (cã-run-tsá-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}

§ cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) sf cãruntsãri (cã-run-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}

§ cruntu1 (crún-tu) adg cruntã (crún-tã), cruntsã (crún-tsã), crunti/crunte (crún-ti) – (unã cu cãruntu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

masin

masin (má-sinŭ) sm masinj (má-sinjĭ) – arburi dit locurli caldi (ca, bunãoarã, locurli di deavãrliga di Marea Miditiranã), nu para-analtu, cu frãndzã njits, strimti shi lundzi tsi sta tut anlu pri arburi, nyilicioasi, di-unã hromã veardi-dishcljisã pi partea di prisuprã shi albã tsi da ca pri-asimi pi partea di prighios, sh-cari easti criscut trã yimishili-a lui dit cari sã scoati un multu bun untulemnu; mãsnjeu
{ro: măslin}
{fr: olivier}
{en: olive tree}
ex: sh-tu Arbinshii crescu masinj; masinlu featsi multi masini estan; la noi nu para crescu ghini masinjlji

§ mãsnjeu (mãs-njĭéŭ) sm mãsnjei (mãs-njĭéĭ) – (unã cu masin)
ex: lumachea di mãsnjeu (masin)

§ masinã (má-si-nã) sf masini/masine (má-si-ni) – yimisha di masin, tsi sh-u-adutsi cu-unã purnã njicã cu-un os nuntru, dit cari sã scoati un untulemnu multu bun; masnã, maslã; (fig: masinã = (i) hromã veardi-murnã-lai ca di masinã; tsi lutseashti ca unã masinã; (ii) semnu njic sh-lai ca masina tsi easi cãtivãrãoarã pi chealea-a omlui)
{ro: măslină}
{fr: olive}
{en: olive}
ex: a turcului dã-lj masina shi lja-lj vãtãlahlu; ari unã masinã (fig: semnu njic sh-lai) pri fatsã; cu niheamã cash sh-cu ndauã masini nj-tricui dzua

§ masnã1 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – (unã cu masinã)
ex: mãcã pãni cu masni (masini)

§ maslã1 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masinã)

§ masnã2 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – nyilicirea (ca di masinã) tsi u ari fatsa-a unui lucru; nyilicirea ca di masinã tsi lj-u dai a unui lucru cu undzearea tsi lj-u fats cu unã lugurii; luguria cu cari fats un lucru sã nyiliceascã ca unã masinã
{ro: lustru ca de măslină}
{fr: luisant, vernis}
{en: gloss, glaze}
ex: lj-avea datã masnã (lustru ca di masinã) di nyilicea

§ maslã2 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masnã2)

§ mãsinat (mã-si-nátŭ) adg mãsinatã (mã-si-ná-tã), mãsinats (mã-si-nátsĭ), mãsinati/mãsinate (mã-si-ná-ti) – tsi ari unã hromã murnã-veardi ca-atsea di-unã masinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mustatsã

mustatsã (mus-tá-tsã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – perlu tsi creashti (la bãrbats) sum nari shi pristi budza di nsus; hirili di per tsi crescu deavãrliga di mutslu-a unor prãvdzã; mustacã, mustãcioarã, mustãcushi; (fig:
1: mustatsã = hirili tsi es dit cuceanlu-a misurlui (a cãlãmbuchilui) ninti ca s-hibã curat di coaji; expr:
2: nj-asudã (nj-arãdi) mustatsa = nchiseashti sã-nj da (sã-nj easã) mustatsa; da di-nj easi mustatsa;
3: nji ndreg mustãtsli = am arãvdari;
4: arãd pri sum mustatsã = sumarãd, arãd peascumta;
5: am un tastru di mustãts sum nari = hiu mustãcios multu, am mustãts mãri sh-groasi sum nari)
{ro: mustaţă}
{fr: moustache}
{en: moustache}
ex: acshitsi-lj dzãtsea tuts a featãljei tsi-adra mãcãrli, cã nu-avea ne hir di mustatsã; cu mustatsa asu-datã
(expr: cãt nchisea s-creascã), shutsãtã-arushutsãtã; acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji creascã) mustatsa; metsi cã-i fãrã di mustãchi; ndreadzã-ts mustãtsli (s-hii etim s-ashteptsã multu chiro); la noi tsiniva nu-sh surseashti mustãtsli; arãdea pri sum mustãts
(expr: sumarãdea) di murafetsli ali muljari; gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nãri
(expr: multu mustãcios)

§ mustacã (mus-tá-cã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – (unã cu mustatsã)
ex: di cãti ori va-nj cheaptin mustaca, arupi cãti un per; cu perlu di mustacã va s-dishcljidz tuti ushili; patrudzãts di peri di mustacã

§ mustãcioarã (mus-tã-cĭŭá-rã) sf mustãciori (mus-tã-cĭórĭ) – mustatsã ma njicã; mustãcushi
{ro: mustăcioară}
{fr: petite moustache}
{en: small moustache}
ex: vidzui cã lj-ari asudatã
(expr: lj-ari datã, ishitã) mustãcioara

§ mustãcushi/mustãcushe (mus-tã-cú-shi) sf mustãcushi/mus-tãcushe (mus-tã-cú-shi) – (unã cu mustãcioarã)
ex: lj-arãd
(expr: lj-da, lj-asudã, da di-lj es) mustãcushili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuts1

shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)

§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)

§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn