DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arufchean

arufchean (a-ruf-chĭanŭ) sm, sf, adg arufcheanã (a-ruf-chĭa-nã), arufcheanj (a-ruf-chĭanjĭ), arufcheani/arufcheane (a-ruf-chĭa-ni) – atsel cari (trã pãradz) li pindzi (li bagã cu zorea) featili si s-facã putani; atsel tsi-adutsi mushtiradz a putanilor sh-putani a oaminjlor tsi li caftã
{ro: proxenet}
{fr: maquereau, proxénète, souteneur, délateur}
{en: procurer, pimp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cudosh

cudosh (cu-dóshĭŭ) adg cudoashi/cudoashe (cu-dŭá-shi), cudosh (cu-dóshĭ), cudoashi/cudoashe (cu-dŭá-shi) – omlu tsi nicuchir-seashti un putanaryio (casã cu putani); omlu tsi-agiutã putanili si sh-aflã mushtiradz cu cari si s-bagã tu ashtirnut trã paradz; codosh
{ro: codoş}
{fr: entremetteur, proxénète}
{en: procurer, white slaver}

§ cudushlãchi/cudushlãche (cu-dush-lắ-chi) sf cu-dushlãchi (cu-dush-lắchĭ) – atsea tsi fatsi cudoshlu; tehnea di cudosh; codushlãchi
{ro: codoşie}
{fr: action d’entremetteur, de proxénète}
{en: procurement, white slavery}

§ codosh (co-dóshĭŭ) adg codoashi/codoashe (co-dŭá-shi), codosh (co-dóshĭ), codoa-shi/codoashe (co-dŭá-shi) – (unã cu cudosh)

§ codushlã-chi/codushlãche (co-dush-lắ-chi) sf codushlãchi (co-dush-lắchĭ) – (unã cu cudushlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mianei/mianee

mianei/mianee (mi-ĭa-né-i) sf mianei (mi-ĭa-néĭ) – casã iu oaminjlji di pri cali pot s-ducã tra s-mãcã, s-bea shi s-aflã apan-ghiu noaptea trã durnjiri (cu nichi); hani dit chirolu-atsel veclju, iu chirageadzlji putea s-mãcã, s-bea, s-doarmã shi s-aflã sh-unã ahuri iu si-sh tsãnã caljlji; miheni, mieni, mihãnã, hani, locantã, lucantã
{ro: cabaret, han, birt, cârciumă}
{fr: hôtellerie, auberge, taverne, bar}
{en: inn, hostelry, tavern, bar}
ex: ahtari om s-ari prãxitã tu mianei; s-adunã sh-mãcã la mianei (hani)

§ mieni/miene (mi-ĭé-ni) sf mienj (mi-ĭénjĭ) – (unã cu mianei)
ex: acãtsa nã mieni tu pãzarea di yiptu

§ miengi (mi-ĭen-gí) sm, sf miengioanji/miengioanje (mi-ĭen-gĭŭá-nji), miengeadz (mi-ĭen-gĭádzĭ), miengioanji/miengioanje (mi-ĭen-gĭŭá-nji) – bãrbatlu (muljarea) tsi tsãni unã mieni (nicuchirlu, icã atsel tsi chirnã-seashti) oaspitslji sh-mushtiradzlji; miengiu, mehengi, mihengi, hãngi
{ro: hangiu}
{fr: cabaretier, aubergiste}
{en: innkeeper}
ex: tuts miengeadzlji au cheari (amintatic) estan

§ miengiu (mi-ĭen-gíŭ) sm, sf miengii/miengie (mi-ĭen-gí-i), miengii (mi-ĭen-gíĭ), miengii (mi-ĭen-gíĭ) – (unã cu miengi)

§ miengilãchi/mi-engilãche (mi-ĭen-gi-lắ-chi) sf miengilãchi (mi-ĭen-gi-lắchĭ) – tehnea di miengiu
{ro: meseria de hangiu}
{fr: metier de cabaretier, d’aubergiste}
{en: trade of an innkeeper}
ex: lji s-ari aurãtã cu miengilãchea

§ mihãnã (mi-hã-nắ) sm mihãnadz (mi-hã-nádzĭ) – (unã cu mianei)
ex: s-dusi s-mãncã la mihãnãlu iu mãnca tut anlu

§ miheni/mihene (mi-hĭé-ni) sf mihenj (mi-hĭénjĭ) – (unã cu mianei)

§ mihengi (mi-hen-gí) sm mihengeadz (mi-hen-gĭádzĭ) – (unã cu miengi)

§ mehengi (me-hen-gí) sm mehengeadz (me-hen-gĭádzĭ) – (unã cu miengi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mushtiri

mushtiri (mush-ti-rí) sm, sf mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji), mushtiradz (mush-ti-rádzĭ), mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji) – omlu tsi s-dutsi (di-aradã multi ori tu idyiul loc) tra s-acumprã lucri (la ducheani), tra s-mãcã (la hani), tra s-tundã (la barber), etc.; mushtirã
{ro: client}
{fr: client}
{en: client}
ex: mãgãzia lj-armasi fãrã mushtiradz; avem mushtiradz multsã ti pãrmãtia aestã; mushtirilu bun s-nu lu-alash s-fugã di la dugani

§ mushtirã (mush-ti-rắ) sm, sf mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji), mushtiradz (mush-ti-rádzĭ), mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji) – (unã cu mushtiri)

§ mushtirami/mush-tirame (mush-ti-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di mushtiradz (shi mushtiroanji)
{ro: mulţime de muşterii}
{fr: grand nombre des clients}
{en: large number of clients}
ex: ficiorlu gioni, nãs singur tsãni cheptu la-ahãtã mushtirami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

putanã

putanã (pu-tánã) sf putani/putane (pu-tá-ni) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; ruspii, aruspii, dosã, curvã, chiurhanã; (fig: putanã = muljari di pit sucãchi; muljari tsi u-arãsescu bãrbatslji sh-alagã dupã nãsh; muljari tsi da pãni a furlor)
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ putanaryio (pu-ta-nar-yĭó) sm putanaryeadz (pu-ta-nar-yĭádzĭ) – casã iu sta putanili di sh-ashteaptã mushtiradzlji cu cari s-bagã tu-ashtirnut
{ro: bordel}
{fr: bordel, lupanar}
{en: brothel}

§ putãnescu (pu-tã-nés-cu) adg (putãneascã (pu-tã-neás-cã) putãneshtsã (pu-tã-nésh-tsã), putãneshti/putãneshte (pu-tã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã putanã; di putanã
{ro: de curvă}
{fr: de putain}
{en: of prostitute}
ex: mash zboarã putãneshti (di putanã) isha dit gura-a ljei

§ putãnlichi/putãnliche (pu-tãn-lí-chi) sf putãnlichi (pu-tãn-líchĭ) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrilji, curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji
{ro: curvie, curvărie}
{fr: prostitution, paillardise, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã