Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

modã

modã (mó-dã) sf modi/mode (mó-di) – arada (ashi cum easti azã sh-cari poati si s-alãxeascã di cãndu-cãndu) cu cari dunjaea fatsi un lucru (stranjili cu cari sã nveashti, pãputsãli tsi poartã, cãrtsãli tsi dyivãseashti, cãntitsili tsi-ascultã, etc.); aradã, areu, dat, datã;
(expr: scot modi = scot lucri minciunoasi dit mintea-a mea)
{ro: modă, obicei}
{fr: mode, coutume}
{en: fashion, custom}
ex: ashi easti moda (areulu) tora; tsi modã (areu) easti aestã; portsã dupã modã (dupã cum u caftã arada, dupã cum easti areulu); s-featsi modã (arada) tora; tricu moda a paftilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

angulcescu

angulcescu (an-gul-cĭés-cu) (mi) vb IV angulcii (an-gul-cíĭ), an-gulceam (an-gul-cĭámŭ), angulcitã (an-gul-cí-tã), angulciri/angul-cire (an-gul-cí-ri) – lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sta arihati; lj-fac biuzuri; cãrtescu, pirãxescu, cãscãndisescu
{ro: incomoda, deranja}
{fr: incommoder, déranger}
{en: disturb}
ex: tsi ti angulceashti (tsi ti cãrteashti, tsi ts-aspardzi isihia)?; ti-angulcii di-ahãti ori!

§ angulcit (an-gul-cítŭ) adg angulcitã (an-gul-cí-tã), angulcits (an-gul-cítsĭ), angulciti/angulcite (an-gul-cí-ti) – tsi-lj s-asparsi isihia; tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihatea; faptu biuzuri; cãrtit, pirãxit, cãscãndisit
{ro: incomodat, deranjat}
{fr: incommodé, dérangé}
{en: disturbed}

§ angulciri/angulcire (an-gul-cí-ri) sf angulciri (an-gul-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easti alãsat cariva si sta arihati; cãrtiri, pirãxiri, cãscãndisit, biuzuri
{ro: acţiunea de a incomoda, de a deranja; incomodare, deranjare}
{fr: action d’incommoder, de déranger}
{en: action of disturbing someone}

§ ngulcescu (ngul-cĭés-cu) (mi) vb IV ngulcii (ngul-cíĭ), ngulceam (ngul-cĭámŭ), ngulcitã (ngul-cí-tã), ngulciri/ngulcire (ngul-cí-ri) – (unã cu angulcescu)
ex: s-nã ljertsã cã ti ngulcim ahãt chiro; trã noi si ngulci

§ ngulcit (ngul-cítŭ) adg ngulcitã (ngul-cí-tã), ngulcits (ngul-cítsĭ), ngulciti/ngulcite (ngul-cí-ti) – (unã cu angulcit)

§ ngulciri/ngulcire (ngul-cí-ri) sf ngulciri (ngul-círĭ) – (unã cu angulciri)
ex: mari ngulciri lj-avem faptã

§ gulcescu (gul-cĭés-cu) (mi) vb IV gulcii (gul-cíĭ), gulceam (gul-cĭámŭ), gulcitã (gul-cí-tã), gulciri/gulcire (gul-cí-ri) – (unã cu angulcescu)
ex: nu ti gulcea (nu ts-aspardzi arihatea), ti pãlãcãrsim; tuts nã gulci

§ gulcit (gul-cítŭ) adg gulcitã (gul-cí-tã), gulcits (gul-cítsĭ), gulciti/gulcite (gul-cí-ti) – (unã cu angulcit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bãtãljusescu2

bãtãljusescu2 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtã-ljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã vãrã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã tra s-tsã fats lucrul, ishirã hãlãts ma nali sh-cama buni, etc.); mbitãrnescu, aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvicljedz, vicljedz, nvicljescu, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: bãtãljusi (nviclje, nu mata easti la modã) aestã lugurii

§ bãtãljusit2 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; mbitãrnit, aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit
{ro: îmbătrânit, învechit}
{fr: vieilli, invétéré, devenu vieux, devenu suranné}
{en: that became old or outdated}

§ bãtãljusiri2/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aushashti (tsiva si nvicljashti); mbitãrniri, aushiri, mushiri (trã muljeri), alghiri, anvicljari, nvicljari, vicljari, nvicljiri, vicljiri
{ro: acţiunea de a îmbătrâni, de a se învechi; îmbătrânire, învechire}
{fr: action de vieillir, de devenir vieux, de devenir suranné, de tomber en désuétude}
{en: action of geting old, of getting outdated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãrtescu

cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)

§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;

2: tsi-lj poartã inati a unui cã-lj featsi un lucru tsi nu lu-arãsea; cãchiusit, chicãsit, ahuljisit, huljisit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit;
3: tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirinat, nvirat, mãrinat;
4: di cari ari datã cariva (cu mãna, ciciorlu, etc.); agudit, pusputit, huhulit
{ro: incomodat, deranjat; supărat, ofensat; întristat; atins}
{fr: incommodé; fâché, offensé; attristé, qui a du chagrin; atteint, touché}
{en: disturbed; sorry, made angry, offended; saddened, grieved; touched}
ex: cãrtit (nvirinat) s-turnã acasã; s-turnã acasã multu cãrtit (mãrãnat); ved mini cã easti cãrtitã pãndza di la arãzboi (minatã, datã di ea); easti cãrtit (agudit, lãndzit di cheptu); easti cãrtit la minti (agudit la minti, tsi-sh chiru mintea); mintea tsi-easti ca cãrtitã (aguditã, nibunã); cu cheptul nu sta ghini: easti cãrtit (agudit, lãndzit di ofticã)

§ cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) sf cãrtiri (cãr-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu-lj s-aspardzi chefea-a unui; aspãrdzeari chefea (isihia); angulciri, pirãxiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu-lj portu inati a unui; cãchiusiri, chicãsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri, pãreari arãu;
3: atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); nvirinari, nvirari, amãrãri, nfushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri, mãrãnari;
4: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); agudiri, pusputiri, huhuliri
{ro: acţiunea de a incomoda, de a deranja; de a supăra, de a ofensa, de a întrista; de a atinge; incomodare, deranjare; supărare, ofensare; întristare; atingere}
{fr: action d’incommoder; de (se) fâcher, de s’offenser; d’attrister, de causer du chagrin; d’atteindre (de toucher)}
{en: action of disturbing; of getting sorry, of making somebody sorry, angry; action of offending, of grieving; of touching}
ex: di cãrtiri (nãrãiri, chicusiri) greauã; di cãrtiri greauã, cari nu shtea iu s-u caftã, sã ncljisi n casã s-cluceascã plãngul; nu shtea tsi s-facã di multã cripari shi di multã cãrtiri

§ cãrteari/cãrteare (cãr-teá-ri) sf cãrteri (cãr-térĭ) – (unã cu cãrtiri)
ex: s-nu-lj hibã cu cãrteari (pãreari arãu, nãiriri)

§ nicãrtit (ni-cãr-títŭ) adg nicãrtitã (ni-cãr-tí-tã), nicãrtits (ni-cãr-títsĭ), nicãrtiti/nicãrtite (ni-cãr-tí-ti) – tsi nu easti cãrtit (pãrut arãu, cãchiusit, chicãsit, huljisit, nãirit, nvirinat, nvirat, mãrinat); di cari nu-ari datã vãrnu; tsi nu easti cãrtit (pusputit, huhulit)
{ro: nesupărat, neofensat; nederanjat; neîntristat; neatins}
{fr: qui n’est pas fâché (offensé; incommodé, attristé, atteint, touché)}
{en: who is not sorry (made angry, disturbed, saddened, grieved, touched)}

§ nicãrtiri/nicãrtire (ni-cãr-tí-ri) sf nicãrtiri (ni-cãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-cãrteashti (nu chicuseashti, nu-lj pari-arãu, nu s-nãireashti, nu s-mãrineadzã, nu sã nvirineadzã, nu pusputeashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu (se) supăra, de a nu ofensa, de a nu (se) deranja; de a nu întrista, de a nu atinge; neîntristare, neatingere, etc.}
{fr: action de ne pas (se) fâcher, de ne pas s’offenser; de ne pas incommoder; de ne pas attrister, de ne pas causer du chagrin}
{en: action of not getting sorry, of not making somebody angry; of not disturbing, of not touching}

§ nicãrteari/nicãrteare (ni-cãr-teá-ri) sf nicãrteri (ni-cãr-térĭ) – (unã cu nicãrtiri1)

§ cãrtiturã (cãr-ti-tú-rã) sf cãrtituri (cãr-ti-túrĭ) –
1: aspãrdzeari chefea (isihia); angulciri, pirãxiri;
2: cãchiusiri, chicãsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri, pãreari arãu;
3: nvirin, nvirinari, nvirari, mãrazi, mãrinari; aguditurã, pusputiri, huhuliri
{ro: deranj; supărare; ofensă, întristare; atingere}
{fr: fâcherie; offense; affliction, chagrin; attouchement}
{en: disturbance; quarrel, offence; sorrow; touch, contact}

§ cãrteric (cãr-té-ricŭ) adg cãrtericã (cãr-té-ri-cã), cãrterits (cãr-té-ritsĭ), cãrteritsi/cãrteritse (cãr-té-ri-tsi) – tsi cãrteashti (tsi lu-ariseashti s-cãrteascã) lumea cu purtarea-a lui; tsi s-cãrteashti lishor (tsi chicuseashti, tsi-lj cadi milii, tsi-lj chicã greu, etc.), cãndu cariva-lj fatsi tsiva tsi nu lu-ariseashti; cãrtilos, cãrtilivos; (fig: cãrteric = un tsi lu-ariseashti s-furã)
{ro: supărător, supărăcios}
{fr: fâcheux, irritable}
{en: annoying, irritable}
ex: nu mi-arisescu oaminjlji cãrterits (tsi ti cãrtescu cu purtarea-a lor); s-nu lu-alash singur cã easti cãrteric (fig: lu-ariseashti s-furã lucri)

§ cãrtilos (cãr-ti-lósŭ) adg cãrtiloasã (cãr-ti-lŭá-sã), cãrtilosh (cãr-ti-lóshĭ), cãrtiloasi/cãrtiloase (cãr-ti-lŭá-si) – tsi lu-ariseashti s-cãrteascã, s-nu lu-alasã omlu isih; tsi li cãrteashti, li schinã lucrili; tsi pindzi, ximutã lumea; cãrtilivos, cãrteric
{ro: aţâţător, agitator}
{fr: qui attise, qui excite; agitateur}
{en: instigator, agitator}

§ cãrtilivos (cãr-ti-li-vósŭ) adg cãrtilivoasã (cãr-ti-li-vŭá-sã), cãrtilivosh (cãr-ti-li-vóshĭ), cãrtilivoasi/cãrtilivoase (cãr-ti-li-vŭá-si) – (unã cu cãrtilos)
ex: am un frati cãrtilivos (tsi cãrteashti, tsi ximutã lumea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãscãndisescu

cãscãndisescu (cãs-cãn-di-sés-cu) vb IV cãscãndisii (cãs-cãn-di-síĭ), cãscãndiseam (cãs-cãn-di-seámŭ), cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisiri/cãscãndisire (cãs-cãn-di-sí-ri) – dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd di cariva i di-atseali tsi fatsi; nu lu-alas pri cariva s-aibã arihati; pirãxescu, cãrtescu, angulcescu, schin, chipin
{ro: tachina, deranja, sâcâi}
{fr: taquiner, incommoder, trimbaler}
{en: tease, incommodate}
ex: Faraon lji cãscãndisea (nu lj-alãsa arihati); sh-pi mortsã lji cãscãndisea (lj-cãrtea)

§ cãscãndisit (cãs-cãn-di-sítŭ) adg cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisits (cãs-cãn-di-sítsĭ), cãscãndisiti/cãscãndisite (cãs-cãn-di-sí-ti) – tsi easti schinat cu zboarã dzãsi tr-arãdeari sh-fãrã lãeatsã; tsi nu easti alãsat arihati; pirãxit, cãrtit, angulcit, schinat, chipinat
{ro: tachinat, deranjat, sâcâit}
{fr: taquiné, incommodé, trimbalé}
{en: teased, incommodated}

§ cãscãndisiri/cãscãndi-sire (cãs-cãn-di-sí-ri) sf cãscãndisiri (cãs-cãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãscãndiseashti; pirãxiri, cãrtiri, angulciri, schinari, chipinari
{ro: acţiunea de a tachina, de a deranja, de a sâcâi; tachinare, deranjare, sâcâire}
{fr: action de taquiner, d’incommoder, de trimbaler}
{en: action of teasing, of incommodating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

mãrdai/mãrdae

mãrdai/mãrdae (mãr-dá-i) sf mãrdãi (mãr-dắi) – pãrmãtii tsi armãni nivindutã di itia cã ari unã cusuri, s-ari nvicljatã icã lj-ari tricutã chirolu (moda); mãrdari; (fig:
1: mãrdai = slãbintsã, cusuri, smãrdã, catmeri, mãhãnã; expr:
2: nu-nj da di mãrdai = nu da di mini aclo iu am slãbintsã; nu mi-agudea aclo iu mi doari)
{ro: marda}
{fr: marchandise dépréciée}
{en: old or faulty merchandise}
ex: vindi mãrdãi (pãrmãtii veaclji sh-cari nu mata easti sh-ahãntu bunã); tuti mãrdãili (pãrmãtiili cu cusuri) a njia-nj li deadi; lj-aflash mãrdaea (fig: slãbintsa); ari nã mãrdai (fig: cusuri)

§ mãrdari/mãrdare (mãr-dá-ri) sf mãrdãri(?) (mãr-dắrĭ) – (unã cu mãrdai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

mirimeti/mirimete

mirimeti/mirimete (mi-ri-mé-ti) sf mirimets (mi-ri-métsĭ) – ndridzearea tsi-lj si fatsi a unui lucru aspartu tra s-lu facã bun diznou; merimeti; (fig: mirimeti = vindicari, yitrii, yitripsiri)
{ro: reparaţie}
{fr: réparation, raccommodage}
{en: repair}
ex: va s-lji fac niheam di mirimeti a casãljei; cu mirimeti (fig: yitrii, yitripsiri) sh-lundzeashti dzãlili; moartea nu ari mirimeti (fig: ndridzeari, vindicari, yitrii)

§ merimeti/merimete (me-ri-mé-ti) sf merimets (me-ri-métsĭ) – (unã cu mirimeti)
ex: feci unã njicã merimeti

§ mirimitisescu (mi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV mirimitisii (mi-ri-mi-ti-síĭ), mirimitiseam (mi-ri-mi-ti-seámŭ), mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) – cu mirimetea tsi lj-u fac, un lucru aspartu easti faptu s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsescu; (fig: mirimitisescu = (i) vindic; (ii) guzgunipsescu)
{ro: repara}
{fr: réparer, racommoder}
{en: repair}
ex: mirimitisii citia cã eara s-cadã; tsi mitimiriseshti (fig: guzgunipseshti) ashi?

§ mirimitisit (mi-ri-mi-ti-sítŭ) adg mirimitisitã (mi-ri-mi-ti-sí-tã), mirimitisits (mi-ri-mi-ti-sítsĭ), mirimitisiti/mirimitisite (mi-ri-mi-ti-sí-ti) – (un lucru aspartu) tsi easti ndreptu shi adrat s-lucreadzã diznou ashi cum lipseashti; mirimitsit
{ro: reparat}
{fr: réparé, racommodé, ravaudé, rapiécé}
{en: repaired}
ex: cari mirimitisiti

§ mirimitisiri/mirimitisire (mi-ri-mi-ti-sí-ri) sf mirimitisiri (mi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mirimitiseashti tsiva; mirimitsiri
{ro: acţiunea de a repara; reparare}
{fr: action de réparer, de racommoder}
{en: action of repairing}

§ mirimitsescu (mi-ri-mi-tsés-cu) vb IV mirimitsii (mi-ri-mi-tsíĭ), mirimitseam (mi-ri-mi-tseámŭ), mirimi-tsitã (mi-ri-mi-tsí-tã), mirimitsiri/mirimitsire (mi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu mirimitisescu)
ex: va u mirimitsescu (va u ndreg, va u fac s-lucreadzã ghini diznou)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

modhã

modhã (mó-dhã) sf modhi/modhe (mó-dhi) – unã cu modã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: modã

paftã1

paftã1 (páf-tã) sf pafti/pafte (páf-ti) – luguria faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã, cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi; paptã, pahtauã, plangã, palangã, cãtrãmã, gube, culari, ploaci
{ro: pafta}
{fr: gond à patte que les jeunes femmes portent à la ceinture}
{en: buckle, clasp}
ex: ari pafti di asimi afumati cu flurii; tricu moda a paftilor

§ pahtauã (pah-tá-ŭã) sf pahtali/pahtale (pah-tá-li) – (unã cu paftã)

§ paptã (páp-tã) sf papti/papte (páp-ti) – (unã cu paftã)

§ palangã (pa-lán-gã) sf palãndzi (pa-lắn-dzi) – (unã cu paftã)

§ plangã (plán-gã) sf plãndzi (plắn-dzi) – (unã cu paftã)
ex: Stasa sh-bãgã plãndzili

§ mpaftu (mpáf-tu) (mi) vb I mpãftai (mpãf-táĭ), mpãftam (mpãf-támŭ), mpãftatã (mpãf-tá-tã), mpãftari/mpãftare (mpãf-tá-ri) – u-acats pafta di la curaua di mesi; mi tsingu cu pafta
{ro: (se) încinge cu pafta}
{fr: boucler la ceinture avec la “pafta”}
{en: buckle up with “pafta”}
ex: nu poati si si mpaftã (si sh-acatsã pafta); mpaftã caljlji (bagã-lã cãtrãmãlu)

§ mpãftat (mpãf-tátŭ) adg mpãftatã (mpãf-tá-tã), mpãftats (mpãf-tátsĭ), mpãftati/mpãftate (mpãf-tá-ti) – tsi sh-ari acãtsatã pafta di la curauã
{ro: încins cu pafta}
{fr: bouclé avec la “pafta”}
{en: buckled up with “pafta”}

§ mpãfta-ri/mpãftare (mpãf-tá-ri) sf mpãftãri (mpãf-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpaftã
{ro: acţiunea de a (se) încinge cu pafta}
{fr: action de boucler la ceinture avec la “pafta”}
{en: action of buckling up with “pafta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

peaticã

peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi

§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã

§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea

§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi

§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);

(expr: u mpeatic (cu-unã minciunã); u mpeatic ipotisea = li ndreg lucrili cu minciuna tra s-easã ghini)
{ro: petici}
{fr: rapiécer; ravauder}
{en: mend, patch (clothes), darn (stockings)}
ex: mpiticats-vã cãmeshli; nu shtea tsi minciunã s-aflã s-u mpeaticã
(expr: s-li ndreagã lucrili tra s-easã ghini); ma cum s-u mpeaticã luguria
(expr: cum s-li ndreagã lucrili) la-amirãlu?

§ mpetic (mpé-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpiticari/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – (unã cu mpeatic)
ex: nu ari cari s-mi mpeticã cã escu ficior oarfãn, fãrã dadã; cum s-fac shi cum s-u mpetic
(expr: s-li ndreg lucrili)

§ mpiticat (mpi-ti-cátŭ) adg mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpiticats (mpi-ti-cátsĭ), mpiticati/mpiticate (mpi-ti-cá-ti) – lucru tsi-lj s-ari bãgatã un peatic; lucru aruptu i aspartu tsi s-ari mirimi-tisitã
{ro: peticit}
{fr: rapiécé; ravaudé}
{en: mended, patched (clothes)}
ex: si nveashti cu nãshti stranji mpiticati

§ mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) sf mpiticãri (mpi-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpeaticã un lucru
{ro: acţiunea de a petici; peticire}
{fr: action de rapiécer; de ravauder}
{en: action of mending, of patching (clothes)}
ex: nji s-aurã cu mpiticarea

§ piticãrii/piticãrie (pi-ti-cã-rí-i) sf piticãrii (pi-ti-cã-ríĭ) – stog (multimi) di peatitsi
{ro: petecărie}
{fr: amas de haillons}
{en: clump of rags}
ex: lj-avea adunatã multã piticãrii (stog cu multi peatitsi) trã pãpush

§ piticãrit (pi-ti-cã-rítŭ) adg piticãritã (pi-ti-cã-rí-tã), piticãrits (pi-ti-cã-rítsĭ), piticãriti/piticãrite (pi-ti-cã-rí-ti) – (unã cu mpiticat)
ex: imna cu un giup piticãrit (mpiticat), s-dzãts cã easti om oarfãn

§ mpiticãtor (mpi-ti-cã-tórŭ) adg mpiticãtoa-ri/mpiticãtoare (mpi-ti-cã-tŭá-ri), mpiticãtori (mpi-ti-cã-tórĭ), mpiticãtoari/mpiticãtoare (mpi-ti-cã-tŭá-ri) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranji arupti (pãputsã, lucri asparti, etc.); mbulumati, cãrpaci
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}
ex: eara mpiticãtor shi, tra s-nu moarã di foami, el sh-fumealja-a lui, s-dutsi la tileal; tsi-lj tricu pit minti a mpiticãtorlui?; mutrea tsi inshi di mpiticãtorlu atsel nai cama lailu, filozuf mari

§ mpiticãturã (mpi-ti-cã-tú-rã) sf mpiticãturi (mpi-ti-cã-túrĭ) – faptul cã lucrul easti mpiticat; loclu iu un lucru easti mpiticat; mpiticari
{ro: cărpăceală}
{fr: raccommodage, ravaudage}
{en: mend, mending (of clothes)}

§ dispeatic (dis-peá-ticŭ) (mi) vb I dispiticai (dis-pi-ti-cáĭ), dispiticam (dis-pi-ti-cámŭ), dispiticatã (dis-pi-ti-cá-tã), dispiticari/dispiticare (dis-pi-ti-cá-ri) – disfac un peatic tsi lu-aveam cusutã pi-un lucru aruptu (stranj, pãrpodi, pãputsã, lucru aspartu, etc.); arup un stranj sh-lu-alas fãrã peatitsi
{ro: despetici}
{fr: écarter (rejeter) le rapiéçage}
{en: remove a patch (garment, shoe)}
ex: si mpeaticã shi s-dispeaticã; lj-si dispiticarã tuti cãmeshli

§ dispiticat (dis-pi-ti-cátŭ) adg dispiticatã (dis-pi-ti-cá-tã), dispiticats (dis-pi-ti-cátsĭ), dispiticati/dispiticate (dis-pi-ti-cá-ti) – lucru (stranj, pãrpodi, pãputsã, lucru aspartu, etc.) tsi-lj s-ari scoasã un peatic bãgat nãinti; (stranj) tsi easti aruptu sh-fãrã peatitsi
{ro: despeticit}
{fr: avec le rapiéçage écarté (rejeté)}
{en: with the patch removed}
ex: stranjili veclji, arupti, dispiticati

§ dis-piticari/dispiticare (dis-pi-ti-cá-ri) sf dispiticãri (dis-pi-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si dispeaticã un lucru
{ro: acţiunea de a dezpetici; despeticire}
{fr: action d’écarter (de rejeter) le rapiéçage}
{en: action of removing a patch (garment, shoe)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pirãxescu

pirãxescu (pi-rãc-sés-cu) (mi) vb IV pirãxii (pi-rãc-síĭ), pirãxeam (pi-rãc-seámŭ), pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) –
1: mi tradzi (mi fatsi, mi pindzi) tsiva cu puteari (un pirazmo, unã mirachi mari), tra s-adar un lucru;
2: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aflã arihati; lj-fac biuzuri; angulcescu;
3: dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd niheamã di cariva i di-atseali tsi fatsi el; cãscãndisescu, schin, chipin, cãrtescu
{ro: ispiti; deranja; tachina}
{fr: tenter; incommoder, déranger; taquiner}
{en: tempt; disturb; tease}

§ pirãxit (pi-rãc-sítŭ) adg pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxits (pi-rãc-sítsĭ), pirãxiti/pirãxite (pi-rãc-sí-ti) –
1: tsi easti traptu (pimtu) di-un pirazmo tra s-facã un lucru;
2: tsi-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihati; faptu biuzuri; angulcit;
3: schinat, cãrtit, cãscãndisit
{ro: ispitit; incomodat, deranjat; tachinat}
{fr: tenté; dérangé, importuné; taquiné}
{en: tempted; disturbed; teased}

§ pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) sf pirãxiri (pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti pirãxit; angulciri, biuzuri; schinari, cãrtiri, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a ispiti; de a deranja, de a incomoda; de a tachina; deranjare, tachinare}
{fr: action de tenter; d’incommoder, de déranger; de taquiner; importunité, dérangement, taquinerie}
{en: action of tempting; of disturbing, of teasing}

§ nipirãxit (ni-pi-rãc-sítŭ) adg nipirãxitã (ni-pi-rãc-sí-tã), nipirãxits (ni-pi-rãc-sítsĭ), nipirãxiti/nipirãxite (ni-pi-rãc-sí-ti) – tsi nu easti pirãxit; tsi nu-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti angulcit; nicãscãndisit, nicãrtit, nischinat, nichipinat
{ro: neispitit, neatins; nederanjat, netachinat)}
{fr: intact; qui n’est pas tenté, dérangé, n’est pas importuné; n’est pas taquiné}
{en: untempted; untouched; undisturbed; who is not teased}

§ nipirãxiri/nipirãxire (ni-pi-rãc-sí-ri) sf nipirãxiri (ni-pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pirãxeashti; neangulciri; nicãscãndisiri, nicãrtiri, nischinari, nichipinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ambudyisescu

RO:a incomoda, a împiedica
EN:to hinder; to encumber
FR:empêcher
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015

modã

RO:
EN:fashion
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015