|
|
abanozi
abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi
§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos
§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)
cãrghii/cãrghie
cãrghii/cãrghie (cãr-ghí-i) sf cãrghii (cãr-ghíĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãryii, dulapi, cumarã, cushug, hivadã, misandrã
{ro: dulap în zidul casei}
{fr: petit placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tu cãrghii tsãnem cãrtsãli tsi nã lipsescu
§ cãryii/cãryie (cãr-yí-i) sf cãryii (cãr-yíĭ) – (unã cu cãrghii)
cumarã1
cumarã1 (cu-má-rã) sf cumãri (cu-mắrĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; dulapi, cushug, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã
{ro: dulap}
{fr: armoire}
{en: cupboard, wardrobe}
cushug
cushug (cu-shĭúgŭ) cushudzi/cushudze (cu-shĭú-dzi) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, cu ush sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cãshug, dulapi, cumarã, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã
{ro: dulap}
{fr: armoire}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: tradzi tu cushug (dulapi), arapi un misur; bagã pãnea tu cushug (dulapi)
§ cãshug2 (cã-shĭúgŭ) sn cãshu-dzi/cãshudze (cã-shĭú-dzi) – (unã cu cushug)
dulapi1/dulape
dulapi1/dulape (du-lá-pi) sf dulãchi (du-lắchĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, tsi poati si s-mutã dit un loc tu altu icã easti ncljisã tu stizmã, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cumarã, cushug, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã; (fig: dulapi = filichii, hapsi, ncljisoari, etc.)
{ro: dulap}
{fr: armoire; placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: stranjili suntu tu dulapi; bagã-u tu dulapea dit stizmã (hivadã, misandrã); sh-crutsea din cali ari dulapi; ncljidea itsido, tut tsi-avea tu dulapi; u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi; shasi mesh shidzui ncljis tu dulapi (fig: ncljisoari, filichii)
frapsin
frapsin (fráp-sinŭ) sm frapsinj (fráp-sinjĭ) – arburi mari di pãduri (cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 40m), cu truplu-analtu ndreptu, ghini curat di lumãchi, cu lumãchili ndriptati cãtrã nsus, cu frãndzã mãri sh-lundzã (fapti di ma multi frãndzã ma njits), cu lilici ca arapuni di hromã vinjitã (yioarã) tsi es nãintea frãndzãlor, cu fructi lundzi cu arpi, sh-cu lemnul dur shi mushat, albu-galbin, multu cãftat trã mobilã (stolizmã) di casã; trapsu
{ro: frasin}
{fr: frêne}
{en: ash tree}
ex: s-aflã la noi pãduri ãntredz di frapsinj; vãpsim cu coaji di frapsin (trapsu)
§ frãpsinami/frãpsiname (frãp-si-ná-mi) sf frãpsinãnj (frãp-si-nãnjĭ) – multimi di frapsinj
{ro: frăsinet, număr de frasini}
{fr: nombre de frênes}
{en: number of ash trees}
§ frãpsinet (frãp-si-nétŭ) sn frãpsineturi (frãp-si-né-turĭ) – pãduri di frapsinj; loc mplin di frapsinj
{ro: frăsinet, pădure de frasini}
{fr: bois de frênes, frênaie}
{en: forest of ash trees}
§ trapsu (thráp-su) sm trapshi (thráp-shi) – (unã cu frapsin)
momilã
momilã (mó-mi-lã) sf momili/momile (mó-mi-li) – lucru din casã (ca measã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã (cu cicioarli) pi dushume; mobilã, stulizmã, stolizmã
{ro: mobilă}
{fr: meuble}
{en: furniture}
ex: ari buni momili tu casã
§ mobilã (mó-bi-lã) sf mobili/mobile (mó-bi-li) – (unã cu mobilã)
sfindan
sfindan (sfin-dánŭ) sm sfindanj (sfin-dánjĭ) – arburi mari shi fanumin tsi sh-u-adutsi cu platanlu shi easti dit idyea fumealji cu giugastrul, tsi creashti tu pãdurli di munti (iu poati s-agiungã pãnã la 40m nãltsimi) icã tu pãdurli di cãmpu (iu ari unã boi di mesi di vãrã 25-30m), cu truplu ndreptu sh-cu coaja sivã, duzi, tu tinireatsã, cu-unã curunã mari, cu frãndzã mãri palmati (ca palma di om) shi alumãchili tsi nchisescu dit idyiul loc, dauã cãti dauã, di-unã parti sh-di-alantã, cu lilici njits, adunati stog ma multi tu-un loc, cu fructi adunati cãti dauã, unã ningã-alantã (sh-cari au ca doauã arpiti tsi lã agiutã s-hibã purtati di vimtu), cu lemnul albu sh-sãnãtos, multu bun trã fãtsearea di mobilã; sfindani [cãtivãrãoarã, cunuscut shi cu numili di paltin, paltãn]
{ro: arţar}
{fr: érable}
{en: maple}
ex: tu aumbra di-un sfindan
§ sfinda-ni/sfindane (sfin-dá-ni) sf sfindãnj (sfin-dắnjĭ) – (unã cu sfin-dan)
ex: cãntã mãyipsitã lirã di sfindani
stulii/stulie
stulii/stulie (stu-lí-i) sf stulii (stu-líĭ) – lucru (nel, biligicã, min-ghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushu-tsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stolizmã, stoluzmã, armã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement, bijou}
{en: ornament, jewel}
ex: ti stulia-a ta nu-ari altã armãnã
§ stoli/stole (stó-li) sf fãrã pl – custumi, stranji; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: îmbrăcăminte, costum de haine, podoabă, ornament}
{fr: vêtement; costume, parure, ornement}
{en: clothes, suit; ornament}
§ stulidã (stu-lí-dhã) sf stulidz (stu-lídzĭ) – (unã cu stulii)
§ stolidã (stó-li-dhã) sf stolidz (stó-lidzĭ) – (unã cu stulii)
§ stoluzmã (stó-luz-mã) sf pl(?) – lucru din casã (ca masã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã cu cicioarli pi dushume; momilã, stolizmã; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: mobilă, podoabă, ornament}
{fr: meuble; parure, ornement}
{en: furniture; ornament}
ex: veadi stoluzma (momila, stulia) din casã
§ stolizmã (stó-liz-mã) sf pl(?) – (unã cu stoluzmã)
§ stulsescu (stul-sés-cu) (mi) vb IV stulsii (stul-síĭ), stulseam (stul-seámŭ), stulsitã (stul-sí-tã), stulsiri/stulsire (stul-sí-ri) – (mi) ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, susuescu
{ro: împodobi, îmfrumuseţa}
{fr: (se) parer, orner, embellir}
{en: adorn, embellish}
ex: si stulsi ghini feata shi s-dusi la bisearicã
§ stulsit (stul-sítŭ) adg stulsitã (stul-sí-tã), stulsits (stul-sítsĭ), stulsiti/stulsite (stul-sí-ti) – ndreptu (cu stulii) tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, armãtusit, susuit
tsilulã
tsilulã (tsi-lú-lã) sf tsiluli/tsilule (tsi-lú-li) –
1: udã njic cu putsãnã mobilã nuntru (pat, scamnu, etc.), tu cari bãnradzã di-aradã aschitadzlji (cãlugãrlji, sclayilji dit filichii, etc.); nai ma njica parti di cari easti faptu un lucru (yeatsã, pravdã, plantã, comã, etc.)
{ro: celulă}
{fr: cellule}
{en: cell}
mobilã
RO:
EN:furniture
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015