{ro: acţiunea de a se căi; căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}

§ mitu-njusescu (mi-tu-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitunjusii (mi-tu-njĭu-síĭ), mitunjuseam (mi-tu-njĭu-seámŭ), mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) – (unã cu mitã-njusescu)
ex: tora tsi vinj aoa s-mi mitunjisescu

§ mitunjusit (mi-tu-njĭu-sítŭ) adg mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusits (mi-tu-njĭu-sítsĭ), mitunjusiti/mitunjusite (mi-tu-njĭu-sí-ti) – (unã cu mitãnjusit)

§ mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) sf mitunjusiri (mi-tu-njĭu-sírĭ) – (unã cu mitãnjusiri)

(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

ex: fãtsesh unã mari ageamitlãchi (glãrimi, lishurami) cãndu ti ligash cu-aestu

{ro: rebeliune}
{fr: rébellion}
{en: rebellion}
ex: ca tu andãrsia (ximutarea) atsea mari; mi feci tu andãrsia-atsea marea

§ andãrtsãlji/andãrtsãlje (an-dãr-tsắ-lji) sf andãrtsãlj (an-dãr-tsắljĭ) – (unã cu andãrsii)

§ ndãrtsãlji/ndãrtsãlje (ndãr-tsắ-lji) sf ndãrtsãlj (ndãr-tsắljĭ) – (unã cu andãrsii)
ex: ndãrtsãlja (bana di-andartu; parastisea) lu-asparsi multu; tricu doi anj cu ndãrtsãlja (bana di-andartu) tu muntsã

{ro: acţiunea de a se trezi (scula) din somn în zori de zi; zori de zi}
{fr: action de se réveiller le matin; de se trouver quelque part à la pointe du jour}
{en: action of waking up in the morning; of being somewhere in the morning}
ex: apirirea fu adzã la trei sh-giumitati tahina

§ apiritã (a-pi-rí-tã) sf fãrã pl – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua; apirish, adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: aube, pointe du jour}
{en: dawn}
ex: vinjim ditu-apiritã (di cum cripa dzua) s-ti videm; tu-apiritã (tu hãryii)-nj ti sculai; mizi tu apiritã pãpsi ploaea; easti-un an pãnã tu-apiritã; dit apiritã (hãryii, data-a soarilui) pãn tu ascãpitata a soarilui

§ apirish (a-pi-ríshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu apiritã)
ex: agiumsim tu-apirish (tu hãryii)

§ neapirit (nea-pi-rítŭ) adg neapiritã (nea-pi-rí-tã), neapirits (nea-pi-rítsĭ), neapiriti/neapirite (nea-pi-rí-ti) – (cari s-dishtiptã) ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn naintea zorilor de zi; care este undeva nainte de răsăritul soarelui}
{fr: réveillé avant l’aube; qui se trouve quelque part avant la pointe du jour}
{en: waken up before dawn; who is somewhere before dawn}
ex: agiumsi neapirit (ninti ca s-da soarili) acasã

§ neapiritã (nea-pi-rí-tã) sf fãrã pl – ninti di-apiritã; ninti di cripata-a dzuãljei; nifaptã hãryii
{ro: naintea zorilor de zi}
{fr: avant l’aube}
{en: before dawn}
ex: tu hãryii, neapiritã (ninti ca s-da) soarili; nicã neapiritã (nifaptã hãryii) ghini; nchisim calea neapiritã ghini (ninti ca s-apirã ghini)

{ro: albanezeşte}
{fr: comme les albanais}
{en: as done by the Albanians}
ex: gioacã arbinshashti (ca arbineshlji; gioacã giocuri arbinsheshti)

§ Arbinshii (Ar-bin-shí-i) sf fãrã pl – cratlu iu bãneadzã sh-iu suntu domnji arbineshlji
{ro: Albania}
{fr: Albanie}
{en: Albania}

§ Arbinãshii (Ar-bi-nã-shí-i) sf fãrã pl – (unã cu Arbinshii)
ex: Arbinãshia ari adetea s-da a oaspitslor coada-a nãmalui friptu; tricum prit Arbinãshii

{fr: action de (se) hérisser, de s’ébouriffer}
{en: action of bristling up, of standing on end, of ruffling}

§ arãciusescu (a-rã-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV arãciusii (a-rã-cĭu-síĭ), arãciuseam (a-rã-cĭu-seámŭ), arãciusitã (a-rã-cĭu-sí-tã), arãciusiri/arãciusire (a-rã-cĭu-sí-ri) – (unã cu ariciusescu)
ex: nji s-arãciusi perlu di-arcoari

§ arãciusit (a-rã-cĭu-sítŭ) adg arãciusitã (a-rã-cĭu-sí-tã), arãciusits (a-rã-cĭu-sítsĭ), arãciusiti/arã-ciusite (a-rã-cĭu-sí-ti) – (unã cu ariciusit)

§ arãciusiri/arã-ciusire (a-rã-cĭu-sí-ri) sf arãciusiri (a-rã-cĭu-sírĭ) – (unã cu ariciusiri)

§ ariciuescu1 (a-ri-cĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cĭu-íĭ), ariciueam (a-ri-cĭu-ĭámŭ), ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciui-ri/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) – (unã cu ariciusescu)

§ ariciuit1 (a-ri-cĭu-ítŭ) adg ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuits (a-ri-cĭu-ítsĭ), ariciu-iti/ariciuite (a-ri-cĭu-í-ti) – (unã cu ariciusit)

§ ariciuiri1/ari-ciuire (a-ri-cĭu-í-ri) sf ariciuiri (a-ri-cĭu-írĭ) – (unã cu ariciusiri)

§ ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apuni soarili (ninti ca si s-alasã seara); apunearea-a soarilui;
2: partea cãtã iu ascapitã soarili; ascapit, ascapitã, ascãpitat, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã; (fig: ascãpitatã = mardzinea (a loclui, a lumiljei); bitisita (a banãljei); diparti, “dupã soari”)
{ro: scapăt, apusul soarelui; Apus}
{fr: coucher du soleil, tombée du jour, ponant; ouest}
{en: sunset, sundown; West}
ex: di cãndu creapã dzua shi pãn tu-ascãpitatã; s-alumtarã ashi di dimneatsa pãnã tu ascãpitata-a soarilui; data shi ascãpitata-a soarilui; cãtrã tu-Ascãpitatã mutreashti; unlu apucã cãtrã tu Data-a soarilui, alantu cãtrã tu Ascãpitatã (partea cãtã iu cheari soarili)

§ ascapit3 (as-cá-pitŭ) sm fãrã pl – (unã cu ascãpitatã)
ex: di dimineatsa pãn tu-ascapit (ascãpitari); pãn tu-ascapitlu (ascãpitata) di soari; s-dusi pãn la-ascapitlu-a loclui (fig: mardzinea-a loclui, dupã soari); him tu-ascapit (fig: bitisita-a banãljei)

§ ascapitã (as-cá-pi-tã) sf fãrã pl – (unã cu ascãpitatã)
ex: tu ascapita (ascãpitata) a soarilui

§ scapit2 (scá-pitŭ) vb I scãpitai (scã-pi-táĭ), scãpitam (scã-pi-támŭ), scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpita-ri/scãpitare (scã-pi-tá-ri) – (unã cu ascapit2)
ex: soarili scapitã (apuni); moi Hrisulã, scãpitash (tricush, ti chirush, ti featsish afandã dupã) dauã mãguli; scãpitai (tricui di-alantã parti di) muntsãlj cu neauã; pãnã s-es la poartã, scãpitã (s-chiru, s-featsi nividzut)

§ scãpitat2 (scã-pi-tátŭ) adg scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitats (scã-pi-tátsĭ), scãpitati/scãpitate (scã-pi-tá-ti) – (unã cu ascãpitat2)

§ scãpitari2/scãpitare (scã-pi-tá-ri) sf scãpitãri (scã-pi-tắrĭ) – (unã cu ascãpitari2)

§ scãpitatã (scã-pi-tá-tã) sf fãrã pl – (unã cu ascãpitatã)
ex: tu-a soarilui scãpitatã (ascãpitatã); tru scãpitata-a soarilui; tricui calea a banãljei pri giumitati, agiungu cãtrã scãpitatã; tricui di giumitati sh-tora agiumshu pi scãpitati (fig: cãtã tu bitisita-a banãljei)

§ scapit3 (scá-pitŭ) sm fãrã pl – (unã cu ascãpitatã)

§ scapitã (scá-pi-tã) sf fãrã pl – (unã cu ascãpitatã)