DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

minghinadã

minghinadã (min-ghi-ná-dhã) sf minghinãdz (min-ghi-nắdzĭ) – urmã icã semnu di murdãrii, multi ori alãsat di-un lucru murdar (unã chicutã) tsi cadi pri un lucru curat; semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni (s-veadi ghini) tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; batã, damcã, liche
{ro: pată}
{fr: tache}
{en: stain, speck}
ex: dzãnã fãrã minghinadã (curatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

batã3

batã3 (bá-tã) sf bãts (bắtsĭ) – semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni ahoryea tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; urmã icã semnu (multi ori di murdãrii, alãsat di-un lucru murdar, di-unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat); liche, damcã, minghinadã
{ro: pată}
{fr: tache}
{en: stain, spot, speck}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cotrã

cotrã (có-thrã) sf cotri/cotre (cóthri) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté, ordure, souillure}
{en: dirt}
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

damcã1

damcã1 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – urmã icã semnu (multi ori di murdãrii, alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; batã, liche, minghinadã;
(expr: fac damcã = alas s-chicã (s-cadã, si s-facã) unã damcã (di murdãrii) pri un lucru; chic, lirusescu, dãmcusescu)
{ro: pată}
{fr: marque, empreinte, tache}
{en: stain, spot, speck}
ex: damcã (minghinadã) di sãndzi; laptili alasã pi scafã dãmtsi, dãmtsi…; stranj cu dãmtsi; li featsi damcã
(expr: li chicã) stranjili

§ dãmcu-sescu1 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – fac s-cadã dãmtsi pi tsiva; ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; chicusescu, chic, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher, souiller, salir}
{en: stain, spot}
ex: li dãmcusish (li chicash, li lãvushish)

§ dãmcusit1 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusiti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – ncãrcat, chicusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché, souillé, sali}
{en: stained}

§ dãmcusiri1/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru s-dãmcuseashti; ncãrcari, chicusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de tacher, de souiller, de salir}
{en: action of staining}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lerã

lerã (lé-rã) sf leri/lere (lé-ri) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie, jeg}
{fr: saleté, souillure}
{en: dirt}
ex: stranj cu lerã (damcã, minghinadã); fesea acãtsã lerã (murdãrilji); ari lera pi zvercã di un dzeadit; acatsã lerã cã nu s-la ghini cu sãpunea

§ liros (li-rósŭ) adg liroasã (li-rŭá-sã), lirosh (li-róshĭ), liroasi/liroase (li-rŭá-si) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lerã (lãvushii); murdar, atsal, lãvos, ntroc, troc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: tsi bileai ai di imnji ashi liroasã?

§ pishliros (pish-li-rósŭ) adg pishliroasã (pish-li-rŭá-sã), pishlirosh (pish-li-róshĭ), pishliroasi/pishliroase (pish-li-rŭá-si) – (unã cu liros)
ex: tsã easti-agunos s-mutreshti la pishliroasa-atsea

§ lirusescu (li-ru-sés-cu) (mi) vb IV lirusii (li-ru-síĭ), liruseam (li-ru-seámŭ), lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lerã; ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdă-ri}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu shtiu di-iu mi lirusii ahãt

§ lirusit (li-ru-sítŭ) adg lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusits (li-ru-sítsĭ), lirusiti/lirusite (li-ru-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãr-yit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: cãndu-l vidzu cum eara armãtusit shi lirusit (cu stranji lãi murdari, ncãrcati), s-aspãre di nãs

§ lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) sf lirusiri (li-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

liche

liche (li-chĭé) sm lichedz (li-chĭédzĭ) – urmã icã semnu di murdãrii (multi ori alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat, etc.); atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; batã, damcã, minghinadã, lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, lãvilji, lãvushii, smagã
{ro: pată, murdărie}
{fr: tache, saleté}
{en: stain, dirt}
ex: lji s-avea faptã lechea (murdãrilja, lera) di un dzeadzit; u deadi s-lji curã lechea (lera)

§ lichisescu (li-chi-sés-cu) (mi) vb IV lichisii (li-chi-síĭ), lichiseam (li-chi-seámŭ), lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisi-ri/lichisire (li-chi-sí-ri) – ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; ncarcu, murdãripsescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: păta, murdări}
{fr: souiller, tacher, salir}
{en: stain, dirty, soil}

§ lichisit (li-chi-sítŭ) adg lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisits (li-chi-sítsĭ), lichisiti/lichisite (li-chi-sí-ti) – ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat, murdărit}
{fr: souillé, taché, sali}
{en: stained, soiled}

§ lichisiri/lichisire (li-chi-sí-ri) sf lichisiri (li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta, de a murdări; pătare, murdărire}
{fr: action de souiller, de tacher, de salir}
{en: action of staining, of soiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

murdar

murdar (mur-dárŭ) adg murdarã (mur-dá-rã), murdari (mur-dárĭ), murdari/murdare (mur-dá-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, birbati, cãrnjidã, puvunjos, bashur, bashurcu, mãscãrã
{ro: murdar}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: easti om murdar

§ murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) sf murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrlãchi, nicurãtea-tsã, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}

§ murdãrii/murdãrie (mur-dã-rí-i) sf murdãrii (mur-dã-ríĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãr-lichi/murdãrliche (mur-dãr-lí-chi) sf murdãrlichi (mur-dãr-líchĭ) – (unã cu murdãrilji)
ex: mari murdãrlichi

§ murdãr-lãchi/murdãrlãche (mur-dãr-lắ-chi) sf murdãrlãchi (mur-dãr-lắchĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãripsescu (mur-dã-rip-sés-cu) (mi) vb IV murdãripsii (mur-dã-rip-síĭ), murdãripseam (mur-dã-rip-seámŭ), murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) – l-fac pri cariva si s-umplã di murdãrilji; ncarcu, lichisescu, lirusescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}

§ murdãripsit (mur-dã-rip-sítŭ) adg murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdã-ripsits (mur-dã-rip-sítsĭ), murdãripsiti/murdãripsite (mur-dã-rip-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, etc.
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}

§ murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) sf murdãripsiri (mur-dã-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti cariva i tsiva; ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

smagã

smagã (smá-gã) sf smãdz (smãdzĭ) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, damcã, minghinadã
{ro: pată, murdărie}
{fr: tache, saleté}
{en: stain, dirt}
ex: s-featsi troc di smagã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vulã

vulã (vú-lã) sf vuli/vule (vú-li) – hãlati cari, cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi-aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; tsearã aroshi, pri cari s-ari bãgatã un semnu cu-unã hãlati, cu cari sã ncljidi un lucru (fachir, cutii, ushi, etc.) tra s-nu hibã disfaptu di un tsi nu-ari izini s-veadã tsi easti nuntru; simnãtor, miuri, muhuri, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã; (fig: vulã = (i) paradz; (ii) urmã icã semnu (alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; damcã, batã, liche, minghinadã)
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: lj-bãgã vula; asparsi vula-a lui; lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti; vru s-veadã vula-a vãsiljelui la cãpulja-a eapãljei; asparsi vula-a lui shi adrã altã carti; s-lja vula-a alãntui shi s-facã tsi va-lj va chefea; avutlu scoasi oara cu vula-a hilji-sai; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti; vulili arupti shi fluriili mintiti; cu vula, dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru; si-lj dimãndã s-lja paradz dit caselã, fãrã s-dizvuluseascã vula; nu-am vulã (fig: nu-am paradz); s-nu-agãrsheshti s-lji badz vula; mizia u nviscush shi-lj fãtsesh dauã vuli (fig: dãmtsã)

§ vulutinã (vu-lu-tí-nã) sf vuluti-ni/vulutine (vu-lu-tí-ni) – cumatã njicã di carti tsi s-alicheashti di-aradã pri lucri (cutii, sinduchi, hãlati, etc.) tra s-aspunã tsiva (tsi easti, tsi ari nuntru, a cui easti, etc.)
{ro: mică etichetă}
{fr: petite etiquette à coller}
{en: small sticking label}

§ vulusescu (vu-lu-sés-cu) vb IV vulusii (vu-lu-síĭ), vuluseam (vu-lu-seámŭ), vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusiri/vulusire (vu-lu-sí-ri) – bag unã vulã pri unã carti (tra s-aspun cã nu easti calpã); bag unã vulã sã ncljid un lucru (fachir, plic); vulisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: vulusii fachirlu cu cartea tsi tsã u pitricui

§ vulusit (vu-lu-sítŭ) adg vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusits (vu-lu-sítsĭ), vulusiti/vulusite (vu-lu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulisit, dãmcusit, sfãrhidat, miuhiurlidisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn