|
|
mentã
mentã (mén-tã) sf menti (mén-ti) –
1: unã soi di earbã tsi bãneadzã multsã anj, tsi da unã-anjurizmã ahoryea sh-mushatã, cu frãndzãli tsi au cuditsa shcurtã sh-mardzina dintsatã, cu schicuri di lilici aroshi-viniti tsi crescu tu chipita di-alumãchi, sh-cu-a curi frãndzã uscati s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi, mãcãruri, biuturi sh-dultsenj;
2: biuturã faptã cu shpirtu (alcool) shi ayeazmã (mentã); dultsenj, bumboani, etc. fapti cu ayeazmã
{ro: izmã, mentă; bomboane de mentă, băutură cu mentă}
{fr: menthe; pastille de menthe; boisson, liqueur de menthe}
{en: mint; mint lozenge; mint drink}
ex: dã-nj nã mentã s-beau
albã1
albã1 (ál-bã) sf fãrã pl – ma multi turlii di shpirtu (alcool) adrat dit aprindearea (fermentarea) a dzamãljei di-auã (di fructi, di grãni, etc.); arãchii, rãchii, spirtu, shpirtu, tsipurishi, inoplimã
{ro: rachiu}
{fr: eau-de-vie}
{en: brandy}
ex: u bagã multu sum nari alba (lu-arãseashti multu arãchia)
alcool
alcool (al-co-ólŭ) sn fãrã pl – muljiturã ishitã dit fermentarea (aprindearea) a zahariljei dit dzama di-auã (dit fructi, dit grãni, etc.), tsi s-aflã amisticatã tu birã, yin, arãchii, etc., sh-cari lu mbeatã omlu tsi bea multã di ea; alcohol, shpirtu, spirtu, arãchii, rãchii, tsipurishi
{ro: alcool}
{fr: alcool}
{en: alcohol}
§ alcohol (al-co-hólŭ) sn fãrã pl – (unã cu alcool)
aprindu1
aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu
arãchii/arãchie
arãchii/arãchie (a-rã-chí-i) sf arãchii (a-rã-chíĭ) – ma multi turlii di shpirtu (alcool) adrat dit fermentarea (aprindearea) a dzamãljei di-auã (di fructi, di grãni, etc.); rãchii, albã, spirtu, shpirtu, tsipurishi
{ro: rachiu}
{fr: eau-de-vie}
{en: brandy}
ex: aflã un om cu-unã buti di-arãchii; nu putu s-bea yinlu tut, arãchia tutã; nji si bea arãchia
§ rãchii/rãchie (rã-chí-i) sf rãchii (rã-chíĭ) – (unã cu arãchii)
ex: rãchii di dauã ori heartã; ti numa a frati-sui ãlj njarsim pi rãchii (s-bem unã arãchii, s-lji fãtsem nã vizitã)
§ archii/archie (ar-chí-i) sf archii (ar-chíĭ) – (unã cu arãchii)
ex: bium n casã la nãs cãti unã scafã di-archii
aradã2
aradã2 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – unã adeti armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã adeti (nvitsãturã, areu, tabieti, dat, hui, etc.) nvi-tsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, hui; unã adeti crishtineascã tsi s-adarã la mortsã cu plãndzearea (miryiu-luxirea, butsirea, jilirea, etc.) la caplu-a mortului, cu darea di la bisearicã (misalea, coliva, puminia, etc.) dupã tsi moari omlu, etc.; miryiuloi, miryiulog, miruloyi, boatsit; misali, trisalj, trisayi, colivã;
(expr:
1: cum u-adutsi arada = cum easti (u caftã) adetea, cum nã si cadi);
2: sã-nj fac arada = s-fac dupã cum u caftã adetea)
{ro: bocet; parastas, pomană}
{fr: lamentation, complainte, myriologue; requiem, aumône}
{en: lament, wail; memorial service, requiem, alms}
ex: nã cunoshti arãdzli (adetsli); dupã cum n-adutsi arada (dupã cum u caftã adetea; icã, (vedz aradã1), dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã); s-ti mãrits sh-tini s-tsã fats arada (s-fats dupã cum easti adetea); lj-avea faptã tuti arãdzli di moarti
(expr: dãrli, adetsli crishtineshti)
§ arãdãpsescu2 (a-rã-dãp-sés-cu) vb IV arãdãpsii (a-rã-dãp-síĭ), arãdãpseam (a-rã-dãp-seámŭ), arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsiri/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) – fac arãdzli-a unui mortu; lj-fac misalea-a unui mortu; plãngu shi jilescu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); arãdãsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, miryiu-luxescu, mirulyisescu, butsescu, jilescu, zghilescu, plãngu
{ro: boci, face un parastas}
{fr: lamenter, chanter des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lament, wail}
ex: arãdãpsim (butsim, miryiuluxim) mortul; shtia muljarea aestã s-arãdãpseascã (pãrã-vulseascã) multi la plãngu
§ arãdãpsit2 (a-rã-dãp-sítŭ) adg arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsits (a-rã-dãp-sítsĭ), arãdãpsi-ti/arãdãpsite (a-rã-dãp-sí-ti) – (mortul) a curi si s-fac arãdzli; (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, jilit, zghilit, plãmtu
{ro: bocit}
{fr: lamenté, chanté des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lamented, wailed}
§ arãdãpsiri2/arã-dãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) sf arãdãpsiri (a-rã-dãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã arãdzli-a unui mortu; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, butsiri, jiliri, zghiliri, plãndziri, plãndzeari
boatsi/boatse
boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu
§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi
§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu
carni/carne
carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)
§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?
§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
{fr: boucher}
{en: butcher}
ceaunã
ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}
§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)
§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi
§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}
§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}
deapir1
deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami
§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã
§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}
dicurativ
dicurativ (di-cu-ra-tívŭ) adg dicurativã (di-cu-ra-tí-vã), dicurativi (di-cu-ra-tívĭ), dicurativi/dicurative (di-cu-ra-tí-vi) – (lucru) tsi easti tsãnut (bãgat iuva, ufilisit, etc.) ma multu trã mushuteatsã; ashi cum s-dzãtsi cã easti un lucru (agalmã, arburi, lilici, etc.) ufilisit mash trã mushuteatsa-a lui cãndu sã ndreg casi, grãdinj, livãdz, etc.; urnamintal
{ro: ornamental}
{fr: ornamentale}
{en: ornamental}
gioginã
RO:mentă, izmă
EN:peppermint
FR:menthe
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
hasŭ
RO:identic; original, autentic; natural (fiu, părinte); normal mintal
EN:original; native; biological (parent); mentally normal
FR:original; parent naturel; sain de ment
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
láfi
RO:discuţie, comentariu
EN:chat
FR:bavardage
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
salami
RO:normal la minte; bine
EN:in (his) right senses; good
FR:sain mentalment; normal
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015