|
|
mendã
mendã (mén-tã) sf mendi (mén-di) – scriari neapruchatã tu-aestu dictsiunar; vedz mentã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãar
ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji
§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}
§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor
§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}
§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}
§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)
§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)
dãmãljug
dãmãljug (dã-mã-ljĭúgŭ) sn dãmãljudzi (dã-mã-ljĭú-dzi) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, plug, paramandã, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
ghizai/ghizae
ghizai/ghizae (ghi-zá-i) sf ghizãi (ghi-zắĭ) – paradzlji tsi-lj si caftã a unui om s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); ghizã, gizã, gloatã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: s-lu-ascapã fãrã ghizai (girimei)
§ ghizã2 (ghi-zắ) sm ghizadz (ghi-zádzĭ) – (unã cu ghizai)
ex: atumtsea avea ghizã mari, cari fura apã di la vãrnã
§ gizã (gi-zắ) sm gizadz (gi-zádzĭ) – (unã cu ghizai)
girime
girime (gi-ri-mé) sm girimedz (gi-ri-médzĭ) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); girimei, gloatã, ghizai, ghizã, gizã
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: plãti mari girime (ghizã); cãrvãnarlji, plãtirã girimelu trã ngiumiticarea tsi-lj featsirã caljlji a agrului
§ girimei (gi-ri-mé-i) sf girimei (gi-ri-méĭ) – (unã cu girime)
ex: multu pãrã pãlti girimei (ghizai, gloatã)
§ girimitisescu (gi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV girimitisii (gi-ri-mi-ti-síĭ), girimitiseam (gi-ri-mi-ti-seámŭ), girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) – nji si-arucã unã girimei trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, etc.); aruc un girime trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; girimitsescu; glubescu, glubuescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi girimitisirã (glubirã, nj-arcarã un girime) di 2000 di liri
§ girimitisit (gi-ri-mi-ti-sítŭ) adg girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisits (gi-ri-mi-ti-sítsĭ), girimitisiti/girimitisite (gi-ri-mi-ti-sí-ti) – (om) tsi ari pãltitã un girime; (unã girimei) tsi easti pãltitã; girimitsit, glubit, glubuit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined, who has been imposed a fine}
§ girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) sf girimitisiri (gi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva girimitiseashti; girimitsiri, glubiri, glubuiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of fining, of imposing a fine}
§ girimitsescu (gi-ri-mi-tsés-cu) vb IV girimitsii (gi-ri-mi-tsíĭ), girimitseam (gi-ri-mi-tseámŭ), girimitsitã (gi-ri-mi-tsí-tã), girimitsiri/girimitsire (gi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu girimitisescu)
gloabã
gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã
§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu
§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}
§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}
§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã
§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)
mãndatã
mãndatã (mãn-dá-tã) sf mãndati/mãndate (mãn-dá-ti) shi mãndãts (mãn-dzắtsĭ) – hãbari noauã (nishtiutã ninga) tsi sã spuni a unui om icã a ntreagãljei lumi tra si sã shtibã; zbor tsi s-pitreatsi cu cariva (cu poshta) la un tsi s-aflã diparti; zbor bun (sistisea) tsi s-bagã trã cariva (cã easti bun shi acshu) cãndu easti pitricut iuva (la cariva altu); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, halat, glas, idisi, zbor, sistisi;
(expr: nj-yini mãndatã = nj-yini unã noimã, nj-yini ergu)
{ro: veste, ştire, mesagiu; recomandaţie}
{fr: nouvelle, information, commission, message; recommandation}
{en: news, information, message; recommendation}
ex: luplu nu-ashteaptã di pri mãndãts (glasuri, shtiri, hãbãri) ta si shi ngrashi gusha; mãndati (zboarã, hãbãri) pitricurã Ianina sã-sh caftã sãndzili; canda-nj yini nã mãndatã
(expr: nj-yini hãbari, unã noimã, nj-yini ergu); sh-adusi aminti di mãndãtsli (sartsinjli, zboarãli) a featilor
paramandã
paramandã (pa-ra-mán-dã) sf paramãndzã (pa-ra-mắn-dzã) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, plug, dãmãljug, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
§ paramendã (pa-ra-mén-dã) sf paramendzã (pa-ra-mén-dzã) – (unã cu paramandã)
paramendã
paramendã (pa-ra-mén-dã) sf – vedz tu paramandã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: paramandãplug
plug (plúgŭ) sn pluguri (plú-gurĭ) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, dãmãljug, paramandã, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu (aratrul); pluglu (aletra), boili, shi la cãmpu; vãrã urmã di plug (dãmãljug); mãni va s-bag pluglu tu agru
§ pljor (pljĭórŭ) sn pljoari/pljoare (pljĭŭá-ri) – herlu di la plug (aratru, aletrã, dãmãljug) tsi arucã di-unã parti loclu scos di vomirã
{ro: corman}
{fr: versoir de la charrue}
{en: mould board of a plough}
§ plugar (plu-gárŭ) sm plugari (plu-gárĭ) – atsel tsi arã (lucreadzã) agrili cu pluglu sh-bãneadzã di-aestu lucru; arãtor, araci, uraci, zivyit
{ro: plugar, agricultor}
{fr: laboureur, fermier}
{en: tiller, ploughman, farmer}
ex: iu nu easti irini shi arihati, plugari nu pot s-hibã; di itia zulunjlor, cãts armãnj armasirã plugari?
§ plugãrii/plugãrie (plu-gã-rí-i) sf plugãrii (plu-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul di plugar; zivgãrlichi
{ro: plugărit}
{fr: labourage}
{en: tilling, ploughing}
ex: multsã armãnj s-alãsarã di plugãrii tra s-acatsã di alti zãnãts
sistisi/sistise
sistisi/sistise (sís-ti-si) sf sistisi (sís-ti-si) – zbor bun tsi s-bagã trã cariva cãndu easti pitricut la cariva altu (cã easti om bun shi acshu); cãftarea (pãlãcãria, rigeaea) tsi-lj si fatsi a unui (tsi-lj si dzãtsi, zborlu tsi-lj si pitreatsi) tra s-facã tsiva (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); timbihea tsi-lj si fatsi a unui tra s-lu-agiutã pi cariva; pãrãnghilii, pãrãnghilsiri, dimãndari, mãndatã, timbihi, timbii
{ro: recomandare}
{fr: recommandation}
{en: recommenda-tion}
ex: lj-feci nã mushatã sistisi
§ sistasi1/sistase (sís-ta-si) sf sistasi (sís-ta-si) – (unã cu sistisi)
§ sistisescu (sis-ti-sés-cu) (mi) vb IV sistisii (sis-ti-síĭ), sistiseam (sis-ti-seámŭ), sistisitã (sis-ti-sí-tã), sistisiri/sistisire (sis-ti-sí-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva (un bun) trã mini i trã un oaspi di-a meu; lj-fac timbihi; pãrãnghilsescu, dimãndu, pãlãcãrsescu, etc.
{ro: recomanda}
{fr: recommander}
{en: recommend someone}
ex: nu mi sistisi ghini (nu deadi, nu pitricu bun zbor trã mini); mi sistisi (bãgã zbor bun trã mini) la frati-su di Sãrunã
§ sistisit (sis-ti-sítŭ) adg sistisitã (sis-ti-sí-tã), sistisits (sis-ti-sítsĭ), sistisiti/sistisite (sis-ti-sí-ti) – atsel trã cari s-ari datã (bãgatã, pitricutã, etc.) un zbor bun; tsi-lj s-ari faptã timbihi; pãrãnghilsit, dimãndat, pãlãcãrsit, etc.
{ro: recomandat}
{fr: recommandé}
{en: recommended}
§ sistisiri/sistisire (sis-ti-sí-ri) sf sistisiri (sis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sistiseashti pri cariva; pãrãnghilsiri, dimãndari, pãlãcãrsiri, etc.
{ro: acţiunea de a recomanda; recomandare}
{fr: action de recommander}
{en: action of recommending someone}