(expr:
1: grãtseasca = limba grãtseascã, limba zburãtã di grets;
2: unã minti, sh-atsea grãtseascã = minti di hazadz, di glari)
{ro: grecesc}
{fr: grec}
{en: Greek}
ex: hoarili grãtseshti (di grets); tricu tu grãtseasca (“tsiva, un lucru” di grets, ca bunãoarã, locurli, limba, casa, etc. grãtseascã)

§ gãrtsescu (gãr-tsés-cu) adg gãrtseascã (gãr-tseás-cã), gãrtseshtsã (gãr-tsésh-tsã), gãrtsesh-ti/gãrtseshte (gãr-tsésh-ti) – (unã cu grãtsescu)

§ gãrcu (gắr-cu) adg gãrcã (gắr-cã), gãrtsã (gắr-tsã), gãrtsi/gãrtse (gắr-tsi) – zbor tsi ari noima-a zborlui “grãtsescu” ma lu-aflãm ma multu tu zburãrea: “cucot gãrcu (grãtsescu)” shi “gãljinã gãrcã (grãtseascã)”
{ro: grecesc}
{fr: grec}
{en: Greek}

§ grãtseashti/grãtseashte (grã-tseásh-ti) adv – ca gretslji; gãrtseashti
{ro: greceşte}
{fr: grec}
{en: Greek}

§ gãrtseashti/gãrtseashte (gãr-tseásh-ti) adv – (unã cu grãtseashti)

23: lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-dutsi tu-un loc tra s-patã nipãtsãtili;
24: dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
25: lup fãrã dintsã = om slab tsi nu-ari putearea s-facã arãu tu-atsea oarã;
26: njel ti fats, luplu va ti mãcã = ma s-ti fats bun cu lumea-arauã va u pats;
27: cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã = cari s-adunã cu lumea-arauã, lipseashti s-facã ca ea; dzã-nj cu cari ti-adunj tra sã shtiu cari eshti;
28: luplu-l vedz shi torlu (urma)-lj caftsã? = lucrul lu-ai dinintea-a ocljilor, sh-canda nu pistipseshti di caftsã un semnu (ispati) cã easti dealihea)
{ro: lup}
{fr: loup}
{en: wolf}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); lu mãcarã luchilji tu pãduri; luplu, di iu mãcã nãoarã, pali s-toarnã s-mãcã; luplu pãreasini nu tsãni; luplu negurã caftã; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; sh-oili tru metru sh-luplu sãtul nu s-fatsi; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor shi a cãnjlor di la oi; luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili”; luplu s-lu mãcã, foclu s-lu ardã
(expr: si s-facã afanj, si s-ducã la drats); coada cap easti la noi sh-luplu picurar la oi; bãgã per di lup
(expr: lo curai, nu-lj mata easti fricã); lup s-lu mãcã; lj-avea intratã luplu tu matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lu-avea acãtsatã unã foami mari; lj-gurleadzã matsãli di foami); va cripã vãr lup di vinjish; tsi lup ari
(expr: tsi drac lj-intrã) di strigã ashi; mãcari… ca luplu s-u mãcã
(expr: mãcari, ahãntu slabã easti cã voi si s-facã afanã); cã nacã pãn tu soni creapã luplu
(expr: pãn tu soni va s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: hiu multu agiun, nj-gurleadzã matsãli di foami); ca luchilji s-aurnjirã; cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar; bagã luplu dupã oi; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; luplu pi dimãndati nu mãcã; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; din gura-a luplui nu-ascapã; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; sh-cãni, agiun nu-armãnj, ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; luplu mãcã sh-di misuratili (oi); tsi fu, cã sh-un lup fu mãcat di oi; luplu nu s-aspari di cãnj fãrã dintsã; acãtsai un lup: lu-alas, nu mi-alasã

§ lupsã (lúp-sã) sf lupsi/lupse (lúp-si) – muljari arauã ca unã lupoanji
{ro: femeie foarte rea (ca o lupoaică)}
{fr: femme très méchante (comme une louve)}
{en: wicked (evil) woman}