|
|
lãpãitsã
lãpãitsã (lã-pã-í-tsã) sf – vedz tu lapã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lapãlapã
lapã (lã-pã) sf pl(?) – (furtunã) ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; lapuvitsã, lãpãitsã, asloatã, sloatã, zloatã, jigãrditsã, jugurditsã, vlaturã, vlãtsurã
{ro: lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}
ex: nu s-easi dit casã tu lapa-aestã, fãrã zori; deadi nã lapã cu frig di eara s-chirem pi cali
§ lapuvitsã (lá-pu-vi-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)
ex: s-featsi lapuvitsã nafoarã
§ lãpãitsã (lã-pã-í-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)
lãpã
lãpã (lã-pắ) sm lãpadz (lã-pádzĭ) – yitrii tsi s-tindi ca un petur pristi truplu-a unui lãndzit aclo iu-l doari; cumatã di pãndzã (di-aradã di ljin) tu cari s-ari bãgatã unã yitrii cari s-tindi pi truplu-a omlui aclo iu-l doari
{ro: cataplasmă (de in)}
{fr: cataplasme (de lin)}
{en: poultice (of flax)}
lãpãrdii/lãpãrdie
lãpãrdii/lãpãrdie (lã-pãr-dí-i) sf lãpãrdii (lã-pãr-díĭ) – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, hãbãri, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: balivernă, braşoavă}
{fr: blague, baliverne}
{en: cock-and-bull story, old wives’ tale}
bãrcudii
bãrcudii (bãr-cu-díĭ) sf pl – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: bagatelles}
{en: bagatelles}
bufcã
bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu bufcã
cãlãpodi/cãlãpode
cãlãpodi/cãlãpode (cã-lã-pó-di) sf cãlãpodz (cã-lã-pódzĭ) –
1: hãlati di lemnu (metal, carti, etc.) tsi ari forma-a unui lucru (pãputsã, fesi, stranj, etc.), tsi n-agiutã (cu aestã formã) s-lu fãtsem lucrul; calupodi, cãlipodã, cãlupi; (fig:
1: cãlãpodi = (i) atsea tsi sh-u bagã omlu tu cicior tra s-poatã s-imnã pri uscat (prit ploai, lãschi sh-neauã); podimã, pãputsã, curdelji, etc.; (ii) urnechea tsi easti loatã ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã un lucru; pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnecã, iurnechi, mostrã, paradigmã)
{ro: calup, tipar (de fes, de pantofi, de rochie, etc.)}
{fr: forme ou moule (de cordonnier, de chapelier, etc.)}
{en: form or mould (of shoes, hats, etc.)}
§ calupodi/calupode (ca-lu-pó-di) sf calupoadi/calupoade (ca-lu-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)
§ cãlipodã (cã-li-pó-dã) sf cãlipoadi/cãlipoade (cã-li-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)
§ cãlupi1/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – (unã cu cãlãpodi)
(expr:
1: lj-trag (lj-mãc, lj-bag) cãlupea = lu-arãd cu minciunj sh-cu culãchipsiri; lu-aplãnip-sescu, lu ncaltsu, lj-bag sãmarlu (cuvata, shaua, pirde la oclji, etc.), lj-trec tastrul di gushi, etc.;
2: (un lucru) nu-ari cãlupi bunã = (un lucru) nu-avu cu tsi si s-facã ghini, s-easã bun, mushat, etc.)
ex: ai cãlupi (cãlãpodi) di curdelji?; voi s-bag fesea tu cãlupi (cãlãpodi); u mãcã cãlupea
(expr: lu-arãsi); lj-trapsi cãlupea
(expr: lu-arãsi)
§ cãlãpi1/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi1)
ex: ded fesea tu cãlãpi (bãgai fesea tu cãlãpodi); bagã-nj pãputsãli tu cãlãpi (cãlãpodi); nu easi mushatã, cã nu-ari cãlãpi bunã
(expr: nu-avu cu tsi si s-facã bunã); nj-trapsi nã cãlãpi
(expr: mi-arãsi) di-nj chirui casa
§ cãlupci1 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãlãpodz (cãluchi) trã fesuri, pãputsã, etc.
{ro: omul care face calupuri, tipare}
{fr: celui qui fait ou vend des moules; repasseur}
cãpachi/cãpache
cãpachi/cãpache (cã-pá-chi) sf cãpãchi (cã-pắchĭ) – lucrul cu cari si-acoapirã un tengiri (unã cutii, unã guvã, etc.); sustã;
(expr:
1: cãpachea di oclji = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; dzeana di oclji;
2: lj-aflu cãpachea = (i) aflu (easti) un tsi-lj si uidiseashti multu; (ii) lj-aflu ceareea, calea, cum s-lu fac lucrul;
3: bagã-lj cãpachea = bitisea ipotisea, agãrsha-u;
4: dzãc cãpãchi = dzãc chirturi, papardeli, glãrinj, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, lãpãrdii, mandzali, papardeli, pufchi, shahlamari, etc.)
{ro: capac}
{fr: couvercle}
{en: lid, cover}
ex: bagã cãpachea pri tengiri; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: li bitiseashti tuti); dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts; va lj-aflã cãpachea
(expr: va lj-aflã ceareea, calea) sh-a-aishtei lugurii; bagã-lj cãpachea a ipotisiljei
(expr: bitisea-u, alasã-u, nu mata zbura di-aestu lucru); s-bãgãm cãpachi la
(expr: s-agãrshim) atseali tsi furã; poartã mã-nits cu cãpãchi (susti); sh-aflã tengirili cãpachea
(expr: sh-aflã un tsi-lj si uidiseashti); s-arucuti tengirli shi sh-aflã cãpachea; spuni unã cãpachi
(expr: dzãtsi nã glãrimi, papardelã, chirturã); eara vrut tri cãpãchili
(expr: trã chirturli, glãrinjli, papardelili) a lui shi cu cãpãchili bãna
§ cãpãchisescu (cã-pã-chi-sés-cu) vb IV cãpãchisii (cã-pã-chi-síĭ), cãpãchiseam (cã-pã-chi-seámŭ), cãpãchisitã (cã-pã-chi-sí-tã), cãpãchisiri/cãpãchisire (cã-pã-chi-sí-ri) – lj-bag cãpachi a unui lucru (tingire, cutii, etc.); lu-acoapir un lucru cu-unã cãpachi;
(expr: u cãpãchisescu unã ipotisi, un lucru = u bitisescu ipotisea; u ndreg, u-ascundu i u-acoapir ipotisea tra s-nu u veadã lumea cãt arushinoasã sh-arauã easti)
{ro: pune capac; muşamaliza}
{fr: couvrir avec un couvercle; étouffer une affaire}
{en: put the cover on; cover up (hush) a matter}
ex: cãpãchisea tengirli (bagã-lj cãpachea-a tengirlui); li cãpãchisim tuti
(expr: li ndreapsim tuti tra s-nu s-veadã pãrtsãli arali i arushinoasi)
cãrlapã
cãrlapã (cãr-lá-pã) sf cãrlapi/cãrlape (cãr-lá-pi) shi cãrlãchi (cãr-lắchĭ) – shcop tsi s-hidzi tu loc, cu unã soi di furcã cu dauã bratsã tu capitlu di nsus, di cari si spindzurã un tingire (unã gãleatã, etc.)
{ro: cujbă}
{fr: sorte de crémaillère à laquelle on suspend le chaudron, la marmite, etc.}
{en: sort of pot hanger}
cher
cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip
clapã1
clapã1 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – hãlati tsi ncljidi tsiva; veargã di lemnu (metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; cãtãlahtu, lostru, mandal, dzangrã, sirtu, brangã, singiri, etc.; cljapã; (fig: clapã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva)
{ro: încuietoare, tijă metalică, zăvor, cătuşe, cursă}
{fr: tringle; loquet; sabot; menottes; piège}
{en: latch, bolt, handcuffs}
ex: un dzeadit da tu clapã (lostru), usha cãrtsãneashti, s-dishcljidi; doi lai gionj, spindzuradz di clapi (brãndzã); s-cadã tu clapa (fig: latslu, bata, princa, cãpanea) a noastrã
§ cljapã (clĭá-pã) sf cljapi/cljape (clĭá-pi) – (unã cu clapã1)
ex: macarim si-ts badz cljapã (ncljitoari, singiri) di gushi
clapã2
clapã2 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – tserclju di lemnu cu mplititurã tu mesi cu cari (bãgati tu cicioari) omlu poatã s-imnã pri neauã fãrã si s-afundã
{ro: cercuri de lemn de mers pe zăpadă}
{fr: lacets attachés aux pieds et à l’aide desquels on évite l’enfoncement dans la neige}
{en: sort of snowshoes}
colja-mbolja
colja-mbolja (có-ljĭam-bó-ljĭa) invar – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.;
(expr: colja-mbolja, Yeani cushuri! = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi oaspi diunãoarã, cu tutã dunjaua, ashi dinapandiha, tri lucri di njicã simasii, lucri di njicã tinjii)
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: vétiles, sornettes}
{en: trifles, bagatelles}
ex: tsi ari trã vindeari?, e, colja-mbolja; tsi dzãtsi, lai?, e, colja-mbolja (tsiva, mash curcufeli, chirãturi)
arudŭ
RO:moale; plăpând
EN:soft, silky; feeble
FR:mou, molle (la laine); tendre, débile
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015