DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alãcescu

alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)

§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)

§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}

§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)
ex: apili s-avea lãcitã (turburatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãgãros

lãgãros (lã-gã-rósŭ) adg lãgãroasã (lã-gã-rŭá-sã), lãgãrosh (lã-gã-róshĭ), lãgãroasi/lãgãroase (lã-gã-rŭá-si) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; (zbor) tsi easti ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor; lãgarã, limpid, limpidi; curat; (fig: = lãgãros = lãyii, yilii, di curat, di limpidi tsi easti)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: arãuri lãgãroasi (limpidi)

§ lãgarã (lã-gá-rã) adg invar – (unã cu lãgãros)
ex: apã lãgarã (limpidi, curatã); tserlu easti lãgarã (sirin); arãurli suntu lãgarã (limpidz); asimi lãgarã (curatã); arnim, u-adrãm lãgarã casa (fig: u-adrãm yilii, lãyii di curatã tsi s-featsi); scoalã di cu noapti un vimtu di tsã-lj curã tserlu sirin-lãgarã (limpidi)

§ lãgãrsescu (lã-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lãgãrsii (lã-gãr-síĭ), lãgãrseam (lã-gãr-seámŭ), lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsiri/lã-gãrsire (lã-gãr-sí-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãn-tãna, etc.); (tserlu) s-gãleashti, si nsirineadzã; limpidzãscu, dizlã-cescu, nyiuredz, cur; (fig: = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima; limpidzãscu, dizlãcescu, nyiuredz, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: tutã mintitura s-lãgãrsi (s-limpidzã); s-lãgãrsi (limpidzã, s-dizlãci) apa

§ lãgãrsit (lã-gãr-sítŭ) adg lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsits (lã-gãr-sítsĭ), lãgãrsiti/lãgãrsite (lã-gãr-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: arãu mushat shi lãgãrsit (limpidzãt, dizlãcit)

§ lãgãrsiri/lãgãrsire (lã-gãr-sí-ri) sf lãgãrsiri (lã-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-lãgãrseashti; limpidzãri, dizlãciri, nyiurari, curari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limpid

limpid (lím-pidŭ) adg limpidã (lím-pi-dã), limpidz (lím-pidzĭ), limpidi/limpide (lím-pi-di) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin, lãgãros; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; limpidi, lãgãros; (fig: (oclji) limpidz; (fatsã) limpidi; (zbor) limpidi = (oclji) lunjinosh, nyiliciosh; (fatsã) dishcljisã, lunjinoasã, lutsitã, nyilicioasã; (zbor) ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: izvur aratsi shi limpid; apã limpidã (curatã); tser limpid (sirin); s-zugrãfseashti limpid semnu; unã featã limpidã (lutsitã); apa nu yini limpidã cã ari datã ploai

§ limpidi/limpide (lím-pi-di) adg limpidi/limpide (lím-pi-di), limpidz (lím-pidzĭ), limpidz (lím-pidzĭ) – (unã cu limpid)
ex: ciuciurã limpidea fãntãnã

§ limpidzãscu (lim-pi-dzắs-cu) (mi) vb IV limpidzãi (lim-pi-dzắĭ), limpidzam (lim-pi-dzámŭ), limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãntãna, etc.); (tserlu) si nsirineadzã; lãgãrsescu, dizlãcescu, nyiuredz, cur; (fig: limpidzãscu = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima)
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: limpidzãscu fãntãna (u cur sh-u fac limpidi); apa, pãnã nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti (nu s-dizlãceashti); arãulu atumtsea va s-limpidzascã; nu u culcutea cã nu va s-limpidzascã; s-limpidzãrã tuti tora

§ limpidzãt (lim-pi-dzắtŭ) adg limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãts (lim-pi-dzắtsĭ), limpidzãti/limpidzãte (lim-pi-dzắ-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); lãgãrsit, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: suflitlu-a meu limpidzãt

§ limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) sf limpidzãri (lim-pi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva limpidzashti; lãgãrsiri, dizlãciri, nyiurari, curari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn