|
|
livindeatsã
livindeatsã (li-vin-deá-tsã) sf – vedz tu livendu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: livendubãrbat1
bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu
§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}
§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari
§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}
cuvurdã
cuvurdã (cu-vur-dắ) adg cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji), cuvurdadz (cu-vur-dádzĭ), cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã, atseali tsi ari; tsi easti cu mãna largã; giumertu, livendu, filotim, galantom, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}
§ cuvãrdã (cu-vãr-dắ) adg cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji), cuvãrdadz (cu-vãr-dádzĭ), cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji) – (unã cu cuvurdã)
§ cuvurdãlãchi/cuvurdãlãche (cu-vur-dã-lắ-chi) sf cuvurdãlãchi (cu-vur-dã-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}
filotim
filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã
§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}
§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)
§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}
§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}
galantu
galantu (ga-lán-tu) adg galantã (ga-lán-tã), galantsã (ga-lán-tsã), galanti/galante (ga-lán-ti) – (bãrbat) tsi easti livendu, ghini nviscut shi ndreptu (cuvurdã, cuvãrdã, giumertu, prãxit, etc.); (bãrbat) tsi s-poartã mushat cu muljerli
{ro: galant}
{fr: galant, bien habillé}
{en: gallant, well dressed}
§ galantom (ga-lan-tómŭ) adg galantomã (ga-lan-tómã), galantumanj (ga-lan-tu-mánjĭ), galantumani/galantumane (ga-lan-tu-má-ni) – (om) tsi easti galantu; tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã oaminj atseali tsi ari; tsi lu-arãseashti s-da, s-facã doari; tsi easti cu mãna largã; filotim, cuvurdã, giumertu, livendu, sãlghit
{ro: galanton, darnic}
{fr: généreux}
{en: generous}
ex: tuts fraslj-a ljei suntu galantumanj (cuvurdadz)
§ galantumii/galantumie (ga-lan-tu-mí-i) sf galantumii (ga-lan-tu-míĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (cari au ananghi) atseali tsi ari el; purtarea pripsitã shi livendã tsi u ari un bãrbat fatsã di-unã muljari; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã, cuvãrdãlãchi
{ro: galantomii, dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity}
ex: galantumia lj-eara cunuscutã di tuts cãts lu cunoscu
gioni/gione
gioni/gione (gĭó-ni) sm, sf, adg gioanã (gĭŭá-nã), gionj (gĭónjĭ), gioani/gioane (gĭŭá-ni) –
1: tinir ficior (featã); ficior prãxit, livendu, zveltu sh-mushat;
2: (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã (cari di-aradã lã u poati sh-lji azvindzi dushmanjlji); joni, giunar, junar, giunac, cuduman, zot, curagios, inimarcu, dãldãsit, babagean, babashcu, babashcan, sãrpit (fig:
1: gioni = gambro; expr:
2: gioni aleptu = ficior livendu, zveltu, mu-shat sh-multu babagean;
3: Gioni-Aleptu = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja, sh-u azvindzi tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.)
{ro: flăcău, brav; viteaz}
{fr: jeune (homme; fille); preux, brave, vaillant, gentil chevalier}
{en: young (man, girl); brave, valiant}
ex: cari vã-i gionili (tinirlu, ficiorlu) trã nsurari?; cai di-aeshti trei easti gionili? (fig: gambrolu?); s-featsi gioni (s-featsi ficior mari, ari criscutã) di cãndu nu lu-am vidzutã; easti unã muljari gioanã (tinirã, livendã); gionili (livendul, babageanlu) tu padi s-veadi; fu gioni (babagean), li-azvimsi tuts; sh-eara nã gioa-nã, aleaptã, ca soarili sh-cama bunã; featã gioanã (babageanã); eara nã gioanã (featã livendã, babageanã); gioanã muljari (babageanã), nãsã singurã li azguni tuts; gioni-aleptu, gionj-aleptsã, gionj mu-shats
§ joni/jone (jĭó-ni) sm, sf, adg joanã (jĭŭá-nã), jonj (jĭónjĭ), joani/joane (jĭŭá-ni) – (unã cu gioni)
ex: ca zmei jonjlji (gionjlji) s-alumtarã; ma nj-am multu joni (gioni, inimarcu) ghioclu
§ giunar (gĭu-nárŭ) sm giunari (gĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)
ex: a ta s-hibã, gione giunar; giunari dit vlahuhori; fãrshirots! giunarlji (gionjlji) a mei
§ junar (jĭu-nárŭ) sm junari (jĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)
§ giunac (gĭu-nácŭ) sm giunats (gĭu-nátsĭ) – (unã cu gioni)
ex: un gioni mushat shi giunac (livendu, dãldãsit)
§ giunel (gĭu-nélŭ) sm, sf giuneauã (gĭu-neá-ŭã), giunelj (gĭu-néljĭ), giuneali/giuneale (gĭu-neá-li) [zbor cu cari s-diznjardã un] – gioni ma tinir; junel, giunop, junop, giunoplu
giumertu
giumertu (gĭu-mér-tu) adg giumertã (gĭu-mér-tã), giumertsã (gĭu-mér-tsã), giumerti/giumerte (gĭu-mér-ti) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; (om) cu mãna largã; cuvurdã, livendu, filotim, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}
ex: armãnlu easti giumertu (cuvurdã, filotim); tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di cãbili si sh-da suflitlu; Dumnidzã fu giumertu (sãlghit, filotim)
§ giumertlãchi/giu-mertlãche (gĭu-mert-lắ-chi) sf giumertlãchi (gĭu-mert-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; giumertsãlji, cuvurdãlãchi, filutimii, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}
ex: shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
§ giumertsãlji/giu-mertsãlje (gĭu-mer-tsắ-lji) sf giumertsãlj (gĭu-mer-tsắljĭ) – (unã cu giumertlãchi)
livendu
livendu (li-vén-du) sm, sf, adg livendã (li-vén-dã), livendzã (li-vén-dzã), livendi/livende (li-vén-di) – tinir (ficior, featã) analtu shi zveltu (mushat, gioni, prãxit, sarpit, sertu, cuvãrdã sh-cu multi alti hãri)
{ro: levent}
{fr: jeune homme svelte, vaillant, qui a un air chevaleresque}
{en: slender, brave, valiant and good looking young man}
ex: cãrvãnari livendzã; gioni livendu ca un chiparish; adz fui multu livendu, mi sculai cu cucotslji, nãscãrsii casa, mutai tuti dit loclu-a lor; eshti cama livendu (yiu, sarpit), adu-nj cibuca; lumea tutã ashtipta s-veadã tsi va s-curã cu un livendu
§ livin-deatsã (li-vin-deá-tsã) sf livindets (li-vin-détsĭ) – harea (tinireatsã, giunatic, chischineatsã, sãrpitsãlji, etc.) tsi-l fatsi un tinir si s-veadã livendu; livindlãchi, livindzãlji
{ro: tinereţe, curaj şi vitejie, bravură}
{fr: jeunesse, courage et bravure; air svelte, air mâle}
{en: youth, courage, bravery and gallantry}
ex: aspusi mari livindeatsã (giunatic); cai nu u-alavdã trã livindeatsa (mushuteatsa, sãrpitsãlja) a ljei
§ livindlãchi/livindlãche (li-vin-dlắ-chi) sf livindlãchi (li-vin-dlắchĭ) – (unã cu livindeatsã)
§ livindzã-lji/livindzãlje (li-vin-dzắ-lji) sf livindzãlj (li-vin-dzắljĭ) – (unã cu livindeatsã)
pihlivan
pihlivan (pi-hli-vánŭ) sm, sf, adg pihlivanã (pi-hli-vá-nã), pihlivanj (pi-hli-vánjĭ), pihlivani/pihlivane (pi-hli-vá-ni) –
1: om tsi sh-amintã bana cu fãtsearea di lucri di thamã (tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã) ca, bunãoarã, s-facã yimnasticã multu greauã pi-unã funi teasã multu-analtu (iu, unã cãdeari poati s-lj-aducã moartea), etc.; om tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru, ghioz-boeagi;
2: om tsi easti gioni, vãrtos, curagios, tsi nu s-aspari di-alumtã sh-poati s-facã giunatitsi mãri; bun alumtãtor; om tsi easti cumalindru sh-poati s-lj-arãdã lishor oaminjlji; shiret, ponir, etc.
{ro: pehlivan, acrobat; viteaz, şmecher}
{fr: acrobate, bateleur; brave, fourbe}
{en: acrobat, juggler; brave, cunning}
ex: easti bun pihlivan; s-avea adunatã multã ghimtã tra s-facã siri la pihlivanj; mari pihlivan (multu shiret) easti!
§ pihlivãnlãchi/pihlivãnlãche (pi-hli-vãn-lắ-chi) sf pihlivãnlãchi (pi-hli-vãn-lắchĭ) – tehnea shi bana di pihli-van; giunatic, giuneatsã, livindeatsã, punireatsã
{ro: pehlivănie}
{fr: acrobatie, bravoure}
{en: acrobatics; bravery}
ex: cai s-prucupsi di pihlivãnlãchi (cu tehnea di pihlivan); shtii multi pihlivãnlãchi (punirets)
§ pihlivãnescu (pi-hli-vã-nés-cu) adg pihlivãneascã (pi-hli-vã-neás-cã), pihlivãneshtsã (pi-hli-vã-nésh-tsã), pihlivãneshti (pi-hli-vã-nésh-tsã) adg – tsi ari s-facã cu pihlivanj i pihlivãnlãchi; ca faptã di-un pihlivan; di pihlivan
{ro: de pehlivan, de acrobat; de viteaz}
{fr: d’acrobate; d’homme brave}
{en: of an acrobat, of a juggler; of a brave man}
ex: pihlivãneascã (di pihlivan) ansãriri