DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

limãdurã

limãdurã (li-nã-dú-rã) sf limãduri (li-mã-dúrĭ) – hãlati cu cari s-bati truplu di cãnipã i ljin tra si s-dispartã ljitsãli di pãrtsãli limnoasi;
(expr: ca limãdurã-lj si dutsi gura = zburashti multu, tut chirolu, fãrã s-atãmãtseascã, vruti sh-nivruti, zboarã fãrã simasii; lj-si dutsi gura ca unã moara-aspartã)
{ro: meliţă}
{fr: broie, écangue}
{en: scutcher; instrument for separating the fibre from the woody parts of the hemp or flax}
ex: un munti mari, mari... di-unã parti da neauã, di-alantã grindinã (angucitoari: limãdura)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

grindinã

grindinã (grín-di-nã) sf grindinj (grín-dinjĭ) – cumatã njicã di gljatsã (ca unã chitritseuã) tsi cadi deadun cu chicutli di ploai, di-aradã veara cãndu fatsi unã furtunã mari;
(expr:
1: adzã ploai, mãni grindinã = pãtsãsh adzã tsiva, mãni va s-pats sh-cama-arãu;
2: (easti, aspuni) ca bãtut di grindinã = easti, aspuni nvirinat;
3: cari fudzi di ploai, da di grindini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari;
4: bãtutlu di grindini, nu s-aspari di ploai = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj cad biljei mãri pristi cap, sh-nu-l mata mealã atseali njitsli tsi-l cãrtea pãnã atumtsea;
5: cãndu nu-ari ploai, sh-grindina i bunã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu poati s-li aibã tuti ashi cum li va el, cum ari el ananghi, ma lipseashti s-ifhãrãstiseascã sh-cu-atseali mash tsi poati s-aibã)
{ro: grindină}
{fr: grêle}
{en: hail}
ex: un munti mari, mari... di-unã parti da neauã, di-alantã grindinã (angu-citoari: limãdura); ãlj cura lãcrinjli ca grindina; iu cãdea tufechili ca grindina, aclo sã nhidzea nãsã

§ grindini/grindine (grín-di-ni) sf grindinj (grín-dinjĭ) – (unã cu grindinã)
ex: tricu furtuna sh-grindinea

§ grãndinã (grắn-di-nã) sf grãndinj (grắn-dinjĭ) – (unã cu grindinã)
ex: deadi grãndinã ca nuca; da ploai sh-da grãndinã; ploai sh-grindinã dãdea;

§ grãndini/grãndine (grắn-di-ni) sf grãndinj (grắn-dinjĭ) – (unã cu grindinã)

§ grindineadzã (grin-di-neá-dzã) vb I unipirs grindinã (grin-di-nắ), grindina (grin-di-ná), grindinatã (grin-di-ná-tã), grindina-ri/grindinare (grin-di-ná-ri) – da (cadi) grindinã;
(expr: l-grin-dinedz un lucru = lu-aspel, l-fac un lucru tra s-lutseascã, sã nyiliceascã ca grindina)
{ro: cădea grindină, grindina}
{fr: grêler}
{en: hail}
ex: s-grindinarã (s-alghirã) stranjili

§ grindinat (grin-di-nátŭ) adg grindinatã (grin-di-ná-tã), grindinats (grin-di-nátsĭ), grindinati/grindinate (grin-di-ná-ti) – pristi cari cãdzu grindinea; tsi fu agudit di grindinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

moarã

moarã (mŭá-rã) sf mori (mórĭ) – casa tu cari s-aflã unã hãlati mari cu cari s-matsinã yiptul (grãnlu, sicara, cãlãmbuchilu, etc.); hãlatea mari (minatã di apã i vimtu) cu cari s-matsinã yiptul; hãlati njicã cu cari s-matsinã (aoa sh-un chiro cu mãna) cafelu (piperlu, etc.);
(expr:
1: easti moarã aspartã; lj-si dutsi gura ca unã moarã-aspartã = om tsi-lj njadzi gura tut chirolu, cari nu-astãmãtseashti di zburãri, tsi zburashti multu, vruti sh-nivruti, zboarã fãrã simasii; lj-si dutsi gura ca limãdurã;
2: moarã cu doi oclji = moarã cu doauã chetri di mãtsinari;
3: s-fac lucrili ca la moarã = s-fac lucrili ashi cum yin, un dupã-alantu fãrã s-astãmãtseascã;
4: lj-yini apa la moarã = lj-si duc lucrili-ambar; tuti suntu cum lipseashti sh-lucrili s-fac ashi cum li va nãs;
5: u-aduc apa la moara-a mea = li ndreg lucrili tra s-hibã buni trã mini, trã ufelia-a mea;
6: lj-ljau (lj-talj, lj-curmu) apa di la moarã = u-alãxescu catastasea sh-li-aduc lucrili ashi ca s-nu-lj si ndreagã huzmetea-a unui;
7: bãgai apa la moarã = nj-asiguripsii bana, am cu tsi s-bãnedz;
8: tradzi moara di nu s-avdi = s-fatsi cã nu avdi;
9: roaficã ca unã moarã = mãcã multu;
10: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel (i) tsi ari multã tihi; (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti fãrã-astãmãtsiri tu idyiul loc;
11: s-dutsi (yinj deavãrliga) ca gãljina la moarã = alagã deavãrliga dit un loc tu-alantu ca gãljina tsi ari multi gãrnutsã tra s-mãcã;
12: mash la moarã, la drãshtealã sh-la hoara tutã = s-dzãtsi trã zborlu tsi nu lipseashti si s-avdã tu lumi, ma s-dutsi di gurã-gurã di lu nveatsã tuts;
13: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = atsel tsi s-minteashti iu nu lj-easti huzmetea, lipseashti s-mindueascã cã va poatã s-patã tsiva, i cã va s-alasã urmi;
14: cari ai cap trã discari, du-ti la moarã = ma s-vrei s-ts-acats bilelu, mintea-ti tu tadi lucru;
15: arsi moara s-ascapã di shoarits; sh-moara vai ardã, ma shi shoaritsli, draclu va-lj lja = tra s-ascachi di-un lucru njic, cheri unã aveari; va cheri unã aveari ma va s-ascachi di-un lucru tsi tsã mãcã inima)
{ro: moară, râşniţă}
{fr: moulin, moulin à bras, moulin à café}
{en: mill, hand mill, coffee mill}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); grailu imnã pri tu hoarã, la drãshtealã shi la moarã; dush yiptul la moarã tra s-lu matsin; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; arcã arina tu loclu tsi prindea shi moara shi nchisi ca di totna; moarã di vimtu; moarã di cafe; moarã di piper; cãnili cu ocljilj ca cheatra di moarã; adutsi apã la moarã xeanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn