|
|
limpidzãscu
limpidzãscu (lim-pi-dzắs-cu) (mi) vb IV – vedz tu limpid
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: limpidalãcescu
alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)
§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)
§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}
§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)
§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)
ex: apili s-avea lãcitã (turburatã)
cã
cã (cắ) cong – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã la-atseali dzãsi ma ninti, tra s-li limpidzascã (s-li nvãrtushadã, etc.); zbor tsi-l leagã un lucru cu itia di cari s-fatsi; zbor tsi intrã tu ntribarea: cãtse (cã tse)? icã tu apandisea ”cãtse (cã tse)”; cãtse (scriat shi “cã tse”); trãtse (scriat shi “trã tse”); tritse (scriat shi “tri tse”); titse (scriat shi “ti tse”)
{ro: că; căci, fiindcă, pentrucă; pentru ce?... pentrucă}
{fr: que; car, parce que, puisque; pourquoi?... parce que}
{en: that; because; why?... because}
ex: shtea cã curã nã fãntãnã [zborlu “cã”, leagã zborlu “shtea”, cu zboarãli tsi-lj s-adavgã “curã nã fãntãnã”, cari limpidzãscu atseali tsi “shtea” omlu]; cã shtea lãeatsa [zborlu “cã” limpidzashti noima-a zboarãlor di ninti, neaspusi aoa, di zboarãli “shtea lãeatsa” tsi urmeadzã]; cã easti groasã [zbor tsi s-adavgã tra s-aspunã cum easti “lãeatsa”]; ducheai cã suntu tsiva oaminj grei; nji spusirã cã tini murish; cucoate sã-ts cadã creasta, cã nu-nj dishtiptash niveasta [zborlu “cã” leagã zboarãli “s-tsã cadã creasta” di zboarãli “cã nu-nj dishtiptash niveasta” tsi-aspun itia trã cari, cãtse, trã tse]; lji li ded, cã el nji li cãftã; cã, s-fure cã yinj, s-ti ashteptu; agiutor, cã mi nec [zborlu “cã” tsi-aspuni trã cari, trãtse, voi agiutor]; cã tse (tu scriarea-a noastrã: cãtse) nu greshti?, cã nu voi [zborlu “cã” adavgã itia, “nu voi”, trã cari nu greashti, zbor tsi ari noima “itia trã cari, cãtse”]; cã tse (cãtse) nu lu-acumpãri?, cã tse (cãtse) easti scumpu; canda cã [aoa, nu easti ananghi di zborlu “cã”, ma nvãrtushadã noima-a zborlui “canda”, aspunãndului “itia trã cari”] eara di halcumã; canda cã eara ligats; io ti voi cu tuti cã hii arauã; ea cã vinji sh-preftul; Gardani nitsi cã bãneadzã; poati cã eara ghini s-mor; s-easti cã amintsã featã; furi cã nu ari tatã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã furi; nu vor alti si s-minteascã, cã fu featã cã fu nveastã; cã bãgarã i cã nu bãgarã, unã easti
§ cãtse (cã-tsé) prip (scriat cãtivãrãoarã shi “cã-tse”, “cã tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tse (scriat shi trãtse)
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: cãtse (trã cari itii) nu vinjish?, cãtse (trã itia cã) nu putui
chirixescu
chirixescu (chi-ric-sés-cu) vb IV chirixii (chi-ric-síĭ), chirixeam (chi-ric-seámŭ), chirixitã (chi-ric-sí-tã), chirixiri/chirixire (chi-ric-sí-ri) – (ca prufit) lã spun (l-aduc) a oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidzã din tser; (ca preftu) tsãn un zbor la bisearicã (di-aradã dupã tsi bitiseashti lituryia) tra s-limpidzãscu tsi easti scriat tu vãnghelj shi s-lji urnipsescu crishtinjlji s-hibã bunj shi s-facã vrearea-al Dumnidzã; (ca prufit) lã spun (l-aduc) a oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidzã din tser; prufitipsescu
{ro: predica}
{fr: prêcher}
{en: preach}
ex: hãrisea-ti a prufitslor tsi chirixea sh-lã si mburi zborlu a lor; s-chirixeashti amirãrilji din tser
§ chirixit (chi-ric-sítŭ) adg chirixitã (chi-ric-sí-tã), chirixits (chi-ric-sítsĭ), chirixiti/chirixite (chi-ric-sí-ti) – (atsel) a curi preftul dit bisearicã lj-tsãni un zbor; (atsel) a curi lj-si dzãtsi cã easti ghini s-adarã un lucru; prufitipsit
{ro: predicat}
{fr: prêché}
{en: preached}
§ chirixiri/chirixire (chi-ric-sí-ri) sf chirixiri (chi-ric-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chirixeashti; prufitipsiri
{ro: acţiunea de a predica}
{fr: action de prêcher}
{en: action of preaching}
lãgãros
lãgãros (lã-gã-rósŭ) adg lãgãroasã (lã-gã-rŭá-sã), lãgãrosh (lã-gã-róshĭ), lãgãroasi/lãgãroase (lã-gã-rŭá-si) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; (zbor) tsi easti ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor; lãgarã, limpid, limpidi; curat; (fig: = lãgãros = lãyii, yilii, di curat, di limpidi tsi easti)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: arãuri lãgãroasi (limpidi)
§ lãgarã (lã-gá-rã) adg invar – (unã cu lãgãros)
ex: apã lãgarã (limpidi, curatã); tserlu easti lãgarã (sirin); arãurli suntu lãgarã (limpidz); asimi lãgarã (curatã); arnim, u-adrãm lãgarã casa (fig: u-adrãm yilii, lãyii di curatã tsi s-featsi); scoalã di cu noapti un vimtu di tsã-lj curã tserlu sirin-lãgarã (limpidi)
§ lãgãrsescu (lã-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lãgãrsii (lã-gãr-síĭ), lãgãrseam (lã-gãr-seámŭ), lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsiri/lã-gãrsire (lã-gãr-sí-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãn-tãna, etc.); (tserlu) s-gãleashti, si nsirineadzã; limpidzãscu, dizlã-cescu, nyiuredz, cur; (fig: = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima; limpidzãscu, dizlãcescu, nyiuredz, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: tutã mintitura s-lãgãrsi (s-limpidzã); s-lãgãrsi (limpidzã, s-dizlãci) apa
§ lãgãrsit (lã-gãr-sítŭ) adg lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsits (lã-gãr-sítsĭ), lãgãrsiti/lãgãrsite (lã-gãr-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: arãu mushat shi lãgãrsit (limpidzãt, dizlãcit)
§ lãgãrsiri/lãgãrsire (lã-gãr-sí-ri) sf lãgãrsiri (lã-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-lãgãrseashti; limpidzãri, dizlãciri, nyiurari, curari
limbidzãscu
limbidzãscu (lim-bi-dzắs-cu) (mi) vb IV limbidzãi (lim-bi-dzắĭ), limbidzam (lim-bi-dzámŭ), limbidzãtã (lim-bi-dzắ-tã), limbidzã-ri/limbidzãre (lim-bi-dzắ-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz limpidzãscu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãlimpid
limpid (lím-pidŭ) adg limpidã (lím-pi-dã), limpidz (lím-pidzĭ), limpidi/limpide (lím-pi-di) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin, lãgãros; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; limpidi, lãgãros; (fig: (oclji) limpidz; (fatsã) limpidi; (zbor) limpidi = (oclji) lunjinosh, nyiliciosh; (fatsã) dishcljisã, lunjinoasã, lutsitã, nyilicioasã; (zbor) ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: izvur aratsi shi limpid; apã limpidã (curatã); tser limpid (sirin); s-zugrãfseashti limpid semnu; unã featã limpidã (lutsitã); apa nu yini limpidã cã ari datã ploai
§ limpidi/limpide (lím-pi-di) adg limpidi/limpide (lím-pi-di), limpidz (lím-pidzĭ), limpidz (lím-pidzĭ) – (unã cu limpid)
ex: ciuciurã limpidea fãntãnã
§ limpidzãscu (lim-pi-dzắs-cu) (mi) vb IV limpidzãi (lim-pi-dzắĭ), limpidzam (lim-pi-dzámŭ), limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãntãna, etc.); (tserlu) si nsirineadzã; lãgãrsescu, dizlãcescu, nyiuredz, cur; (fig: limpidzãscu = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima)
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: limpidzãscu fãntãna (u cur sh-u fac limpidi); apa, pãnã nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti (nu s-dizlãceashti); arãulu atumtsea va s-limpidzascã; nu u culcutea cã nu va s-limpidzascã; s-limpidzãrã tuti tora
§ limpidzãt (lim-pi-dzắtŭ) adg limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãts (lim-pi-dzắtsĭ), limpidzãti/limpidzãte (lim-pi-dzắ-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); lãgãrsit, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: suflitlu-a meu limpidzãt
§ limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) sf limpidzãri (lim-pi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva limpidzashti; lãgãrsiri, dizlãciri, nyiurari, curari
lunjinã
lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)
§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu
spel
spel (spélŭ) (mi) vb I spilai (spi-láĭ), spilam (spi-lámŭ), spilatã (spi-lá-tã), spilari/spilare (spi-lá-ri) – fac s-hibã curat un lucru (di-aradã, cu larea-a lui cu apã shi sãpuni); aspel, lau, alau; (fig:
1: spel = lau stranji; limpidzãscu, trec stranjili spilati cu sãpuni prit apã limpidi; expr:
2: li spel (di-aoa) = fug cu dealaga sh-ma s-pot, fãrã s-mi-aducheascã ghini alantã lumi; u-angan cãtsaua; ãnj ljau zverca, ãnj ljau pãltãrli, etc.;
3: mi spel (di-un lucru, di-unã borgi) = ascap (mi lau) di-un lucru, nj-plãtescu unã borgi;
4: spealã-ts gura = lã-ts gura; s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
5: lj-tornu (apã) si s-(a)spealã = lj-versu apã si s-la pri mãnj, pri fatsã, pri trup, etc.;
6: cãtusha si spealã (s-la) = cãtusha sh-lindzi chealea)
{ro: spăla}
{fr: laver}
{en: wash}
ex: mi lai sh-mi spilai; mi spilai (lai) cu apã aratsi; ti spilash (lash)?; ca sã-sh spealã (la) mãnjli; s-li spilãm di-aoa
(expr: s-fudzim di-aoa); s-li-aspealã (s-fugã) di fricã; ma troarã li spilã
(expr: fudzi); li ded prit dauã sãpuni, tora li spel (fig: li limpidzãscu, li trec prit apã curatã); mi spilai (ascãpai, mi vindicai) di heavrã; mi spilai (ascãpai) di borgi
§ spilat (spi-látŭ) adg spilatã (spi-lá-tã), spilats (spi-latsĭ), spilati/spilate (spi-lá-ti) –
1: cari fu faptu s-hibã curat; aspilat, lat, alat;
2: curat, spãstrit, spastru
{ro: spălat, curat}
{fr: lavé, propre}
{en: washed, clean}
§ spilari/spilare (spi-lá-ri) sf spilãri (spi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; aspilari, lari, alari
{ro: acţiunea de a spăla; spălare}
{fr: action de laver}
{en: action of washing}
§ spilãturã (spi-lã-tú-rã) sf spilãturi (spi-lã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; lucrili aspilati; spilari, aspilari, lari, alari
{ro: spălătură}
{fr: lavage}
{en: washing} (fig: spilãturã = ghelã fãrã nustimadã, proastã)
yioarã
yioarã (yi-ŭá-rã) sf yiori (yi-órĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; ghioarã, manushachi, musahi; catsitã
(expr:
1: yioarã chipuratã = yioarã cu dintsã di mardzini, ca chipuratã di tsiva;
2: (tsiva, chealea) s-fatsi yioarã = (tsiva, chealea) lja hroma vinitã ca-atsea di yioarã)
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: nveasta trimbura ca yioara; s-ti fats mushatã sh-calotihã, s-ai ocljilj ca yioarili din pãduri; am ocljilj a mei ca dauã yiori; featili avea fãtsli ca yiori; chealea sh-carnea murnescu, s-fac yioarã
(expr: lja hroma vinitã a yioarãljei); lã si fãtsea cãrnurli murni yioarã
(expr: ca yioara); furã bãtuts cu tueaguri pãnã lã si featsi truplu yioarã
(expr: vinitã ca yioara)
§ ghioarã (ghi-ŭá-rã) sf ghiori (ghi-órĭ) – (unã cu yioarã)
ex: s-ved mushatili lilici, culeastrandu shi ghiori (manushachi); ghiorli suntu multu mushati; avem tu gãrdina-a noastrã multi ghiori (manushachi), avem shi ghiori chipurati
(expr: yiori cu dintsã)
§ nyiuredz (nyi-u-rédzŭ) (mi) vb I nyiurai (nyi-u-ráĭ), nyiuram (nyi-u-rámŭ), nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurari/nyiurare (nyi-u-rá-ri) –
1: limpidzãscu (cur, lãgãrsescu) cu larea; u fac s-aspunã limpidi;
2: u fac s-aibã bueaua-a yioarãljei; yiuredz
{ro: limpezi; face limpede ca o viorea}
{fr: rendre très claire par lavage; donner une couleur semblable à celle de la violette}
{en: make it clear by washing; give a color like that of a violet}
§ nyiurat (nyi-u-rátŭ) adg nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurats (nyi-u-rátsĭ), nyiurati/nyiurate (nyi-u-rá-ti) – tsi-aspuni limpidi cu larea tsi-lj si fatsi; tsi easti di hroma-a unei yioarã; yiurat
{ro: bine spălat, foarte limpede, de culoarea viorelei}
{fr: très bien lavé, très propre, très clair}