(expr: cãntarea-a cucotslor = hãryii, criparea di dzuã, ndzari, etc.)
{ro: acţiunea de a cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); de a boci; de a citi; de a spune baliverne}
{fr: action de chanter; de jouer un instrument; de pleurer (un mort); de lire; de raconter des sornettes}
{en: action of singing; of playing an instrument; of wailling, of lamenting; of reading; of telling cock-and-bull stories}
ex: fãrshirotlu-i fãrã cripari, tutã dzua pri cãntari; mushati cãntãri furã adzã la bisearicã; s-aproachi cãntarea-a cucotslor
(expr: hãryia, oara tsi cãntã cucotslji); la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari

§ nicãntat1 (ni-cãn-tátŭ) adg nicãntatã (ni-cãn-tá-tã), nicãntats (ni-cãn-tátsĭ), nicãntati/nicãntate (ni-cãn-tá-ti) – tsi nu easti cãntat (cu boatsea); (flueara, avyiulia, etc.) tsi nu easti bãtutã; (mortul) tsi nu easti jilit (butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu); (carti) tsi nu easti aleaptã (dyivãsitã, etc.)
{ro: necântat (cu vocea sau dintr-un instrument); nebocit; necitit}
{fr: qui n’est pas chanté; qui n’est pas joué (un instrument musical); qui n’est pas pleuré (un mort); qui n’est pas lu}
{en: that is not sung or played (song, instrument); who is not wailed, lamented (dead man); that is not read (letter, book)}

§ nicãntari1/nicãntare (ni-cãn-tá-ri) sf nicãntãri (ni-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-cãntã (nu s-bati, nu s-jileashti, nu si dyivãseashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu cânta (boci; citi)}
{fr: action de ne pas chanter (jouer un instrument, pleurer un mort; lire un livre)}
{en: action of not singing, of not playing an instrument, of not wailling, of not lamenting, of not reading}

§ cãntic1 (cắn-ticŭ) sn cãntitsi/cãntitse (cắn-ti-tsi) –
1: aradã di bots dultsi fapti cu gura (i cu bãtearea di fluearã, di-avyiulii, etc.) tsi-asunã mushat ca unã miludhii, un ih, etc.; cãntari, miludii, ih, batiri, bãteari (di pulj, fluearã, etc.);
2: isturii aspusã (spuneari) tu versuri cu rimã shi ritmu; puizii;
3: cãntic di moarti, boatsit, miryiulog, miruloyi
(expr: scot (scol) un cãntic = fac un cãntic (puizii) tu cari aspun (mãrescu, aduc aminti, etc.) un lucru, un giunatic, unã isturii, etc. tsi s-ari faptã dealihea i mash tu mintea-a omlui)
{ro: cântec, poezie}
{fr: chanson, poesie}
{en: song, poem}
ex: ari multi turlii di cãntitsi: cãntic di vreari, cãntic di xeani, cãntic veclju, cãntic di njits, cãntic di jali, cãntic furescu; cãnticlu nu-ari domnu; nu s-avdu, nits cãntitsi tu-arãzboai; bagã-u s-cãntã, cã shtii cãntitsi mushati; cãntic va nã scoatã eali
(expr: va s-facã un cãntic i puizii trã lucrili tsi-avem faptã); boatsea-a ljei, cãntic di moarti
(expr: boatsit)

§ cãntic2 (cắn-ticŭ) vb I cãnticai (cãn-ti-cáĭ), cãnticam (cãn-ti-cámŭ), cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) – cãntu un cãntic ti njits, tra s-lu fac s-doarmã i s-isihãseascã natlu dit sãrmãnitsã
{ro: cânta un cântec de leagăn}
{fr: chanter des chanson de berceau}
{en: sing a lullaby}
ex: cãnticlu-aestu tsi-l cãnticats (cãntats a natlui) easti mushat; lj-cãnticai pãnã-l lo somnul; cãnticã-lj niheamã tra s-lu-acatsã somnul

§ cãnticat1 (cãn-ti-cátŭ) adg cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticats (cãn-ti-cátsĭ), cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – (cãnticlu di sãrmãnitsã) tsi s-ari cãnticatã; (natlu) a curi ãlj s-ari cãnticatã un cãntic di sãrmãnitsã
{ro: căruia i s-a cântat un cântec de leagăn}
{fr: à qui on a chanté des chanson de berceau}
{en: baby to which a lullaby was sung}

§ cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) sf cãnticãri (cãn-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãnticã (a unui nat)
{ro: acţiunea de a cânta un cântec de leagăn}
{fr: action de chanter des chanson de berceau}
{en: action of singing a lullaby}
ex: cãnticarea-lj fatsi njitslji s-doarmã

§ cãnticat2 (cãn-ti-cátŭ) sn cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – cãnticlu tsi s-cãntã a njiclui, tu chirolu tsi easti ligãnat tu sãrmãnitsã
{ro: cântecul de leagăn în timpul legănatului}
{fr: chanson de berceau, chantée durant le bercement du bébé}
{en: lullaby sung during the rocking of a baby}

§ cãntatã (cãn-tá-tã) sf fãrã pl – cãntic, cãntari
{ro: cântat}
{fr: chant}
{en: song, singing}
ex: intri tu grãdinã dimneatsa, tu cãntata (cãntarea, cãnticlu) a cucotslor
(expr: tu hãryii)

§ nicãntatã (ni-cãn-tá-tã) sf fãrã pl – ninti di cãntarea-a cucotlui tahina; ninti di cãntarea-a cuclui; etc.
{ro: înainte de cântatul cocoşului de dimineaţă}
{fr: avant le chant matinal du coq}
{en: before the morning crowing of the cock}
ex: si scularã nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); ninga nicãntatã cuclu (ninti di cãntarea-a cuclui)

§ cãntãtor (cãn-tã-tórŭ) adg, sm, sf cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri), cãntãtori (cãn-tã-tórĭ), cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri) – (un) tsi cãntã (trã pãradz, cã lu-arãseashti, cã easti hãrios, etc.); tsi bati dit fluearã (avyiulii, etc.); dishcãntã
{ro: cântăreţ}
{fr: chanteur}
{en: singer}
ex: nu s-plãndzim nã lipseashti, o, cãntãtor aleptu!; am xifteri eu cãntãtori (tsi cãntã)

§ cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭŭ) sm cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭ) – mascurlu a gãljinãljei; cãtãndorash, cucot, cocut, cãpon, cãponj; dishcãntã
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: cock, rooster}
ex: cãntãtorash (cucot) di Birati

§ cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭŭ) sm cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭ) – (unã cu cãntãtorash)

§ dishcãntã (dis-cãn-tắ) sm dishcãntadz (dish-cãn-tádzĭ) – (unã cu cãntãtorash)
ex: cara deadi dishcãntãlu, shapti cãsãbadz dishtiptã

§ fliturat (fli-tu-rátŭ) adg flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturats (fli-tu-rátsĭ), fliturati/fliturate (fli-tu-rá-ti) – (arpiti) tsi bat shi treamburã; (flamburã. shamii) tsi easti minatã shi ligãnatã tu vimtu; tsi treamburã tu vimtu; minat, ligãnat, ascuturat
{ro: fluturat, fâlfâit}
{fr: flotté, ondoyé, voltigé}
{en: waved, fluttered, flapped}

§ fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) sf fliturãri (fli-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fliturã un lucru; minari, ligãnari, ascuturari
{ro: acţiunea de a flutura, de a fâlfâi; fluturare. fâlfâire}
{fr: action de flotter, de ondoyer, de voltiger; flottement, ondoiement, battement des ailes, voltigement}
{en: action of waving, of fluttering, of flapping}
ex: fliturarea a flamburãljei

§ fliturac (fli-tu-rácŭ) sm fliturats (fli-tu-rátsĭ) – tsi s-agunjiseashti s-adarã un lucru fãrã si s-mindueascã multu sh-ghini; tsi mindueashti lishor shi neahãndos un lucru; flushturatic, lishuratic, lishurashcu, lishurac
{ro: fluşturatic, nebunatic, descreerat}
{fr: folâtre, étourdi, écervelé}
{en: thoughtless, scatter-brain}
ex: ca s-lã si umplã caplu-a tutulor flituratslor

§ flushturatic (flush-tu-rá-ticŭ) sm flushturatits (flush-tu-rá-titsĭ) – (unã cu fliturac)
ex: easti flushturaticã cã nica easti ludeatsã, ma va si sh-ashtearnã

{en: rocked, rocked a baby (in the cradle); dandled a baby (in one’s arms); swung}
ex: nu doarmi niligãnat (ma s-nu hibã ligãnat)

§ ligãna-ri/ligãnare (li-gã-ná-ri) sf ligãnãri (li-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-leagãnã cariva i tsiva; ligãnãturã, cãtsãmachi, frãndzeari
{ro: acţiunea de a (se) legăna; de a (se) balansa}
{fr: action de (se) bercer; de dandiner; de (se) balancer}
{en: action of rocking, of rocking a baby (in the cradle); of dandling a baby (in one’s arms); of swinging}
ex: mi doari caplu di ligãnari

§ ligãnãturã (li-gã-nã-tú-rã) sf ligãnãturi (li-gã-nã-túrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi leagãnã tsiva; ligãnari
{ro: legănătură}
{fr: balancement}
{en: rocking, swinging}
ex: mi dor bratsãli di ligãnãturã (ligãnari) shi somnul nu u acãtsa

§ nsãrmãnits (nsãr-mã-nítsŭ) vb I nsãrmãnitsai (nsãr-mã-ni-tsáĭ), nsãrmãnitsam (nsãr-mã-ni-tsámŭ), nsãrmãnitsatã (nsãr-mã-ni-tsá-tã), nsãrmãnitsari/nsãrmãnitsare (nsãr-mã-ni-tsá-ri) – bag njiclu tu sãrmãnitsã (s-doarmã, s-lu leagãn, etc.)
{ro: pune copilul în leagăn (să doarmă)}
{fr: mettre le bébé dans son berceau}
{en: put a baby in the cradle}
ex: nsãrmã-nitsã (bagã-l tu sãrmãnitsã) natlu cã lj-u somnu; nica lu nsãrmã-nitsã (l-tsãni tu sãrmãnitsã)

§ nsãrmãnitsat (nsãr-mã-ni-tsátŭ) adg nsãrmãnitsatã (nsãr-mã-ni-tsá-tã), nsãrmãnitsats (nsãr-mã-ni-tsátsĭ), nsãrmãnitsati/nsãrmãnitsate (nsãr-mã-ni-tsá-ti) – (njic) tsi easti bãgat (tsãnut) si sta tu sãrmãnitsã
{ro: (copilul) pus în leagăn}
{fr: (bébé) mis dans son berceau}
{en: (baby) put in the cradle}

§ nsãrmãnitsari/nsãrmãnitsare (nsãr-mã-ni-tsá-ri) sf nsãrmãnitsãri (nsãr-mã-ni-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu njiclu easti nsãrmãnitsat
{ro: acţiunea de a pune copilul în leagăn}
{fr: action de mettre le bébé dans son berceau}
{en: action of putting a baby in the cradle}