DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apudixescu

apudixescu (a-pu-dhic-sés-cu) vb IV apudixii (a-pu-dhic-síĭ), apudixeam (a-pu-dhic-seámŭ), apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudi-xiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) – aduc (dau) semnu (provã) cã atsea tsi spun easti dealihea
{ro: dovedi}
{fr: prouver}
{en: prove}

§ apudixit (a-pu-dhic-sítŭ) adg apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudixits (a-pu-dhic-sítsĭ), apudixiti/apudixite (a-pu-dhic-sí-ti) – tsi s-ari adusã semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: dovedit}
{fr: prouvé}
{en: proven}

§ apudixiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) sf apudixiri (a-pu-dhic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: acţiunea de a dovedi; dovedire}
{fr: action de prouver}
{en: action of proving}

§ apodi-xi/apodixe (a-pó-dhic-si) sf apodixi (a-pó-dhixĭ) – semnu cã atsea tsi spuni cariva easti dealihea; carti scriatã shi ipugrãpsitã ca semnu cã atsel tsi sh-bãgã ipugrãfia pricunoasti cã ari loatã paradz di la cariva; semnu, provã, ispati, huciudii, hugiudii
{ro: dovadă, chitanţă}
{fr: preuve, quittance}
{en: proof, receipt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bifã2

bifã2 (bi-fắ) sm bifadz (bi-fádzĭ) – carti ipugrãpsitã di un tsi lja paradz shi altu tsi-lj li da, cu un lucru alãsat chifaleti di-atsel tsi lja paradzlji la atsel tsi-lj lji da, sh-cu aduchirea cã, atumtsea cãndu atsel tsi ari borgea nu va poatã (i nu va s-va) sã sh-u plãteascã, atsel tsi-lj deadi paradzlji va poatã s-lji lja shi s-lu vindã lucrul dat chifaleti
{ro: ipotecă}
{fr: caution, hypothèque}
{en: mortgage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cundratã

cundratã (cun-drá-tã) sf cundrãts (cun-drắtsĭ) – aduchirea tsi sh-u fac doi i ma multsã oaminj, di-aradã ngrãpsitã pi-unã carti sh-ipugrãfsitã di tuts, (i) tra si s-facã un lucru, (ii) partea tsi va s-u aibã catiun tu fãtsearea-a-aishtui lucru (iii) hãrili tsi va li aibã lucrul bitisit shi (iv) mpãrtsãrea-a amintaticlui tsi va s-easã dit aestu lucru, etc.
{ro: contract}
{fr: contrat}
{en: contract}

§ cundrachi/cundrache (cun-drá-chi) sf cundrãchi (cun-drắchĭ) – (unã cu cundratã)
ex: featsim cundrachi

§ hundratã (hun-drá-tã) sf hundrãts (hun-drắtsĭ) – (unã cu cundratã)

§ con-tracci (con-trac-cí) sm contracceadz (con-trac-cĭádzĭ) – un di-atselj tsi fatsi unã cundratã
{ro: contractant}
{fr: contractant}
{en: contracting party}

§ cundracci (cun-drac-cí) sm cundracceadz (cun-drac-cĭadzĭ) – atsel tsi fatsi (cumãndãrseashti) unã lucrari (casã, punti, fambricã, cali, etc.) trã cari ari ipugrãpsitã unã cundratã tra s-u facã
{ro: antreprenor de lucrări}
{fr: entrepreneur de travaux}
{en: contractor}
ex: tadi s-featsi cundracci

§ cundotã (cun-dó-tã) sf cundoti/cundote (cun-dó-ti) – hundrata tsi u fãtsea, aoa sh-un chiro, cati an, unã hoarã cu-un yeatru, ca atsel an, yeatrul s-lã aibã ngãtanlu, s-lji mutreascã trã sãnãtati, tuts huryeatslji din hoarã
{ro: contract anual între un doctor şi primăria unui sat, ca doctorul să se îngrijească acel an de sănătatea locuitorilor din sat}
{fr: contrat annuel entre l’éphorie d’un village et un médecin pour que celui-ci ait soin de la santé de tous les villageois pendant l’année respective}
{en: annual contract between a village and a doctor, by which the doctor will take care of the health of all villagers during that year}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dyeatã

dyeatã (dyĭá-tã) sf dyets (dyĭéts) – vrearea (zborlu) dit soni a unui om, aspusã ninti di moarti; carti alãsatã sh-ipugrãpsitã di-un om dinintea-a marturlor, tu cari sh-aspun vrerli a lui dit soni trã tsi si s-facã dupã tsi lji ncljidi ocljilj (di-aradã, vrearea di cum si sã mpartã avearea-a lui dupã moarti); diatã; diatichi
{ro: diată, testament}
{fr: dernière volonté, testament}
{en: last will, testament}
ex: nj-alãsã cu dyeatã unã casã; ts-alas dyeatã

§ diatã (dhi-ĭá-tã) sf diati/diate (dhi-ĭá-ti) shi diets (dhi-ĭétsĭ) – (unã cu dyeatã)

§ diatichi/diatiche (dhi-ĭa-thí-chi) sf diatichi (dhi-ĭa-thíchĭ) – (unã cu dyeatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ipugrãfii/ipugrãfie

ipugrãfii/ipugrãfie (i-pu-grã-fí-i) sf ipugrãfii (i-pu-grã-fíĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti (acoalã), ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti ca) dealihea di el; cundilj, cundiljauã
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}

§ ipugrãpsescu (i-pu-grãp-sés-cu) vb IV ipugrãpsii (i-pu-grãp-síĭ), ipugrãpseam (i-pu-grãp-seámŭ), ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) – nji ngrãpsescu numa cu mãna-a mea (tra s-aspun, multi ori, cã am dghivãsitã shi pricunuscutã atseali scriati tu carti); simnedz, simiusescu
{ro: semna, iscăli}
{fr: signer, souscrire}
{en: sign}

§ ipugrãpsit (i-pu-grãp-sítŭ) adg ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsits (i-pu-grãp-sítsĭ), ipugrãpsiti/ipugrãpsite (i-pu-grãp-sí-ti) – (carti) pri cari s-veadi numa ipugrãpsitã; simnat, simiusit
{ro: semnat}
{fr: signé, souscrit}
{en: signed}

§ ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) sf ipugrãpsiri (i-pu-grãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-bagã numa scriatã cu mãna-a lui; simnari, simiusiri
{ro: acţiunea de a semna; semnare}
{fr: action de signer, de souscrire}
{en: action of signing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vichilimei/vichilimee

vichilimei/vichilimee (vi-chi-li-mé-i) sf vichilimei (vi-chi-li-méĭ) – carti scriatã shi ipugrãpsitã (simnatã) dupã nomurli a statlui, prit cari un om da puteari a unui altu om tra s-facã tsiva tu numa (loclu)-a lui (ca, bunãoarã, s-ipugrãpseascã unã carti, s-acumpãrã i s-vindã unã casã, s-chivirniseascã unã ciuflichi, etc.); cartea cu cari un om ari ndreptul (dupã leadzea-a statlui) tra s-facã un lucru trã altu om
{ro: procură}
{fr: procuration}
{en: proxy; power of attorney}

§ vichilj (vi-chíljĭŭ) sm, adg vichilji/vichilje (vi-chí-lji), vichilj (vi-chíljĭ), vichilj (vi-chíljĭ) – omlu tsi-lj si deadi unã vilichimii tra s-poatã s-facã un lucru trã altu om
{ro: procurist, vechil}
{fr: mandataire; fondé du pouvoir}
{en: one who has a power of attorney, proxy}
ex: nitsi chifilj, nitsi vichilj nu mi-acats

§ vichili/vichile (vi-chí-li) sf, adg (mash fiminin) vichilj (vi-chíljĭ) – (unã cu vichilj)
ex: el easti vichilea-a lui trã itsido lucru

§ vichileargi (vi-chi-lear-gí) sm vichileargeadz (vi-chi-lear-gĭádzĭ) – omlu a curi lj-si deadi vilichimeea-a exudilor
{ro: cel care are procură pentru cheltueli}
{fr: fondé du pouvoir pour les dépenses}
{en: one who has a proxy for the spending}
ex: avea un vichileargi cari nu-alasã si s-cheardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã