|
|
ilecã
ilecã (i-lé-cã) sf ilechi (i-léchĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; ilechi, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă fără mâneci}
{fr: gilet sans manche}
{en: vest without sleeves}
ex: shi scoasi ileca cã easti caldu; ilecã di hrisozmã (ilechi lucratã cu hiri di-amalamã)
§ ile-chi/ileche (i-lé-chi) sf ilechi (i-léchi) – (unã cu ilecã)
bachi/bache
bachi/bache (bá-chi) sf pl(?) – shcop suptsãri sh-lungu ca di-unã palmã, pilichisit la dauãli capiti, cu cari s-agioacã ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu u-agudescu prota bachea tu-un capit tra s-u facã s-ansarã di pi loc tu vimtu shi, deapoea, s-u agudeascã dit vimtu, tra s-u aminã alargu); stingãli, shcljendzã, shcljandzã, shcljengi, shcljenzã, sclenciu, ciulicã, ciulengã, cilecã
{ro: ţurcă}
{fr: bâtonnet employé dans un jeu d’enfants}
{en: small stick of wood in a children’s game (tip-cat)}
cãndushi/cãndushe
cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari
§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
cilecã
cilecã (ci-lé-cã) sf – vedz tu ciulicã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciulicãciulicã
ciulicã (cĭu-lí-cã) sf ciulitsi/ciulitse (cĭu-lí-tsi) – shcop suptsãri sh-lungu, njic ca di-unã palmã, pilichisit la dauãli capiti, cu cari s-agioacã ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu u-agudescu prota ciulica tu-un capit tra s-u facã s-ansarã di pi loc tu vimtu shi, deapoea, s-u agudeascã dit vimtu, tra s-u aminã cãt ma largu); ciulengã, cilecã, bachi, shcljandzã, shcljendzã, shcljengi, shcljenzã, sclenciu, stingãli;
(expr:
1: ciulica! = fuga!;
2: va-nj lja ciulica! = va-nj lja putsa! nu poati s-nj-adarã tsiva!)
{ro: ţurcă}
{fr: bâtonnet employé dans un jeu d’enfants}
{en: small stick of wood in a children’s game (tip-cat)}
ex: ficiorlji s-agioacã cu ciulica (shcljendza); deadi foc a casãljei shi: ciulica!
(expr: fuga, s-nu lu-acatsã!); tsi va nj-adari, va-nj ljai ciulica
(expr: va-nj ljai putsa? va pots sã-nj fats tsiva?)?; lja-lj ciulica
(expr: lj-putsa, fã-lj tsiva) ma s-pots!
§ ciulengã (cĭu-lén-gã) sf ciulendzi/ciulendze (cĭu-lén-dzi) – (unã cu ciulicã)
§ cilecã (ci-lé-cã) sf ciletsi/ciletse(?) (ci-lé-tsi) – (unã cu ciulicã)
geachet
geachet (gĭa-chĭétŭ) sn geacheturi (gĭa-chĭé-turĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã di muljeri pristi cãmeashi shi sum jachetã; cichet, ceachet, tsichet, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă (fără mâneci)}
{fr: veston très court, gilet (sans manche)}
{en: vest (without sleeves)}
ex: un geachet tru cari pitrundea tuti vimturli; geacheturli mi stringu
§ ceachet (cĭa-chĭétŭ) sn ceacheturi (cĭa-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
ex: ceachetlu lj-easti mushat; cu ceachetlu strimtu pri truplu ca vlãstar
§ cichet (ci-chĭétŭ) sn cicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
§ tsichetã (tsi-chĭé-tã) sf tsicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
hrisafi/hrisafe
hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)
§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)
§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu
§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat
ilechi/ileche
ilechi/ileche (i-lé-chi) sf – vedz tu ilecã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ilecãnastur
nastur (nás-turŭ) sm nasturi (nás-turĭ) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã, faptã tut tu stranj); anastur, folã; (fig: nastur (di ficior) = ficior livendu; bugdan di ficior)
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: purta ileca cu-un nastur di asimi; coasi-nj un nastur (unã folã) la mãnicã; am trei nasturi (fig: bugdanj) di ficiori
§ anastur (a-nás-turŭ) sm anasturi (a-nás-turĭ) – (unã cu nastur)
ncarcu1
ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa
§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati
pesh
pesh (péshĭŭ) sn peshuri (pé-shĭúrĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; peshli, pishli, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, mintean, cundush
{ro: mintean, vestă}
{fr: gilet, pan, (du vêtement) derrière}
{en: vest}
ex: o, lai Chita, peshlj-arosh; giuvãrats, peshlj-arosh
§ peshli (pesh-lí) sm(?) pl(?) – (unã cu pesh)
§ pishli (pish-lí) sm(?) pl(?) – (unã cu pesh)