DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hãlati/hãlate

hãlati/hãlate (hã-lá-ti) sf hãlãts (hã-lắtsĭ) –
1: unã irgãlii cari-agiutã la fãtsearea-a unui lucru; hãleati, irgãlii, ipirgu;
2: parti dit truplu a omlui (ca ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); mãdular; (fig: hãlati = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat, tsi lu-aleadzi di muljari; fisi, putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: instrument, unealtă; organ din corpul omenesc}
{fr: instrument, outil; membre, organe du corps humain}
{en: instrument, tool; organ of human body}
ex: nj-chirui hãlatea cu cari lucram; hãlãtsli di arari (irgãliili cu cari s-lucreadzã agrili) a lucrãtorlor; turlii di turlii di hãlãts (ipiryi, irgãlii); videarea-a aishtor hãlãts (irgãlii) di pidimadz; Dumãnica shi ndreadzi hãlãtsli tra s-hibã etim Luni trã lucru; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar; shi tuti hãlãtsli (mãdularili) di trup putridzãscu

§ hãleati/hãleate (hã-leá-ti) sf hãlets (hã-létsĭ) – (unã cu hãlati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ac

ac (ácŭ) sn atsi/atse (á-tsi) – unã hãlati njicã shi suptsãri di cilechi, cu-unã mitcã tu-un capit sh-unã guvã (ureaclji) tu-alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hãlãts (ca aclu di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig:
1: ac; dit ac = cuseari; cusut; expr:
2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari guvã shi sh-u-adutsi cu unã penurã cã ari un cap di-unã parti) ma ti-acãtsari un stranj;
3: ac yiftescu = ac mari shi gros;
4: ac di flurii = bair di galbini;
5: guva di ac, ureaclja di ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di cuseari; mãgheauã;
6: nj-da atsi prit trup (mãnj, cicioari, etc.) = aduchescu ca atsi (hiori, ntsãpãturi, furnits) tsi-nj trec prit trup;
7: lunjinã, s-trets tu ac = multã lunjinã;
8: pãn di ac = tuti, nu-alasã tsiva dip)
{ro: ac}
{fr: aiguille (à coudre, de pin)}
{en: needle}
ex: njic escu, drac nj-escu tutã lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada lungã, lungã shi minutã (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu matsãli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); di aumbra di ac, casã nu fats; si ntsapã cu un ac di chin; dã-nj un ac cu cap; stranji noauã dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); arucã atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã); luna eara lunjinoasã, s-trets tu ac
(expr: multu lunjinoasã, cã puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); bãneadzã cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mãnj; pãn tu ac (tuti, pãnã sh-aclu, nu-alãsarã tsiva dip) ãlj deadirã

§ acar (a-cárŭ) sf acari/acare (a-cá-ri) – cutii di lemnu tu cari nicuchira sh-tsãni atsili
{ro: cutie cu ace}
{fr: boîte à aiguilles}
{en: needle box}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amoni/amone

amoni/amone (a-mó-ni) sf amonj (a-mónjĭ) – hãlati, di-aradã di cilichi, pri cari s-bagã cumãts di her arushiti tu foc (ca petala bunãoarã) sh-favrul li agudeashti cu cioclu tra s-lã da forma vrutã;
(expr:
1: nitsi pri cioc, nitsi pri amoni = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lu-arãseashti ni unã ni altã, tsi nu s-aflã ni tr-un loc, ni tu altu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: nicovală}
{fr: enclume}
{en: anvil}
ex: frãmsirã amonea; cati ghiftu sh-alavdã amonea; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; ghiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãzboi

arãzboi (a-rãz-bóĭŭ) sn arãzboai/arãzboae (a-rãz-bŭá-i) – machinã (hãlati) dit casa-a armãnjlor cu cari muljerli tsas lãna tra s-facã pãndza (shiaclu, adhimtul, etc.); vãlmentu
{ro: război de ţesut}
{fr: métier à tisser}
{en: loom}
ex: lucra tu arãzboi (vãlmentu) di cum cripa dzua; bãgai un arãzboi di pãndzã; lj-acatsã mãna la arãzboi; unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); nu s-avd nits cãntits tu-arãzboai (vãlmenti); cashlu si stricoarã pri-arãzboi (vãlmentu) di furtutiri; dã-nj lãna s-u tsas tu-arãzboi dauã vilendzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aridã2

aridã2 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – hãlati cu cari s-fac guvi tu lemnu (i alti lucri tsi suntu greu trã fãtseari guvi);
(expr: lj-u intru (u duc, lj-u stau, lj-u fac, etc.) aridã = fac ca unã aridã cãndu adarã guvi; u tsãn dipriunã pi-a mea; mi ngrec; ahiursescu s-mi ngrec; u tsãn funi; nj-mi duc furtunã; etc.)
{ro: sfredel}
{fr: vrille, perçoir}
{en: borer, drill}
ex: cu arida pitrundu grenda; elj tuts s-duc aridã
(expr: u tsãn dipriunã, sã ngreacã); moasha lj-u intrã aridã
(expr: ahiurhi si-lj si ngreacã, s-u tsãnã dipriunã) a hilj-sui; si dusi aridã
(expr: sã ngricã) al Dumnidzã; njiclu lã sta aridã
(expr: nu-astãmãtseashti s-lã si ngreacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arinde

arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)

§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)

§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arinii/arinie

arinii/arinie (a-ri-ní-i) sf arinii (a-ri-níĭ) – hãlati njicã, lungã shi suptsãri di cilechi, cu dauã i trei fãts cu arãdichi di dintsã turyisits (cu cari s-ischeadzã lucri di her, unglji, etc.); arnealã, limã, arnii
{ro: pilă}
{fr: lime}
{en: file}
ex: u mãc cu arinia (u frec, ischedz cu lima)

§ arnii1/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arinii)

§ arnealã1 (ar-neá-lã) sf arneli (ar-nélĭ) – (unã cu arinii)

§ arinsescu (a-rin-sés-cu) vb IV arinsii (a-rin-síĭ), arinseam (a-rin-seámŭ), arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) – ischedz unã fatsã tsi nu para easti ischi (fatsã di her, unglji tãljatã cu foartica, etc.); dau cu lima (arneala)
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
ex: sh-arinsea (dãdea cu lima, shi nturyisea) cãstura

§ arinsit (a-rin-sítŭ) adg arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsits (a-rin-sítsĭ), arinsiti/arinsite (a-rin-sí-ti) – fatsã ischeatã cu arinia; dat cu lima
{ro: pilit}
{fr: limé}
{en: filed}
ex: cljai arinsitã (datã cu lima)

§ arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) sf arinsiri (a-rin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu arinia
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arize

arize (a-ri-zé) sm arizadz (a-ri-zádzĭ) – hãlati njicã di metal cu dauã cumãts (iu, unã cumatã s-bagã la mardzinea di ushi shi, alantã cumatã s-bagã tu loclu iu s-acatsã di stizmã) tra s-poatã usha si s-toarnã di-unã parti sh-di-alantã cãndu sã ncljidi i s-dishcljidi; idyea soi di hãlati tsi s-bagã la firidz i la cãpãchili di cutii, etc.; tsãntsãnã
{ro: balama, ţâţână}
{fr: gond}
{en: hinge}

§ rize (ri-zé) sm rizadz (ri-zádzĭ) – (unã cu arize)
ex: scoati usha dit rize

§ rezã (re-zắ) sm rezadz (re-zádzĭ) – (unã cu arize)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

armã1

armã1 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – hãlati cu cari s-alumtã omlu contra-a unui dushman;
(expr: bag armatli mpadi = mi-alas azvimtu)
{ro: armă}
{fr: arme}
{en: weapon}
ex: armili di-asimi; cu armili nicã tu mãnã; greali armili l-asunã; prosefhia cu pãreasinili suntu armili a omlui; lu-acãtsa armatili (lu-acãtsa ghini armili); picurarlu li deadi armatili; scoati armati; nu li bãga armatili mpadi
(expr: nu s-alãsa azvimtu, nu s-pruda)

§ armãtusescu1 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – nj-adun armatili (hãlãtsli di-alumtã) tra s-hiu ndreptu cãndu va s-am ananghi di eali tra s-alumtu contra-a dushmanjlor
{ro: înarma}
{fr: (s’)armer}
{en: arm (himself)}
ex: arbinesh, armãtusits-vã!; tutã hoara s-armãtusi (sã ndreapsirã tr-alumtã)

§ armãtusit1 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusiti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi s-ari ndreaptã (cu tuti armatili tsi li ari) tra si s-alumtã cu dushmanjlji
{ro: înarmat}
{fr: armé}
{en: armed}
ex: armãtusit shi lirusit

§ armãtusiri1/ar-mãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti
{ro: acţiunea de a (se) înarma; înarmare}
{fr: action de (s’)armer}
{en: action of arming (himself)}

§ armãtulã (ar-mã-tu-lắ) sm armãtuladz (ar-mã-tu-ládzĭ) – armãn dit chirolu veclju tsi purta armi shi s-alumta (prit muntsã) trã apãrarea-a hoarilor armãneshti (sh-multsã di elj trã crishtinãtati tra s-lj-avinã turtsãlj dit Balcanj); om tsi poartã armi; fur dit muntsã; armatulã
{ro: armatol, haiduc}
{fr: armatole, homme d’armes}
{en: armatole, armed man; outlaw}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn