DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hirotã

hirotã (hi-ró-tã) sf hiroti/hirote (hi-ró-ti) shi hirots (hi-rótsĭ) – lucru (soi di stranj njic) cu cari sh-acoapirã omlu mãna (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.), faptu maxus tra s-lj-u afireascã mãna di arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; mãnushi, gantã, brumancã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

brumancã

brumancã (bru-mán-cã) sf brumãntsi (bru-mắn-tsi) – unã soi di stranj njic (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) tsi-acoapirã mash mãna faptu maxus tra s-u-afireascã di-arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; mãnushi, gantã, hirotã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gantã

gantã (gán-tã) sf ganti/gante (gán-ti) – unã soi di stranj njic tsi-acoapirã mãna (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) faptu maxus tra s-u-afireascã mãna di arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; brumancã, mãnushi, hirotã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}
ex: cum s-aspealã gantili (mãnushli, hirotili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mitani/mitane

mitani/mitane (mi-tá-ni) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – mãnushi (gantã, hirotã, brumancã, pumãnicã) tsi acoapirã mash palma di mãnã (nu-acoapirã dzeadzitsli i chipitli di dzeadziti)
{ro: mitenă, mănuşă fără degete}
{fr: mitaine, gant couvrant la main sauf les doigts}
{en: mitten, glove covering the hand without fingers}
ex: di multu chiro muljerli la noi poartã mitãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã