DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãcãri/bãcãre

bãcãri/bãcãre (bã-cắ-ri) sf bãcãri (bã-cắrĭ) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); bacrã, aramã, halcumã;
(expr:
1: paradz di bãcãri = paradz di njicã tinjii;
2: sh-u-aspusi bãcãrea = sh-u-aspusi lãeatsa;
3: lj-fac ocljilj bãcãri = nj-si fac ocljilj galbinj-arosh ca bãcãrea; nj-acatsã ocljilj pãndzinã sh-nu ved ghini)
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre, airain, billon}
{en: copper, bronze}
ex: marli cloput di bãcãri; dada avea multi vasi di bãcãri tu cari sh-fãtsea ghelili; puljanlu di bãcãri s-mãcã (di halcumã s-aroadi); bãcãri-lj featsi ocljilj
(expr: ocljilj lj-acãtsarã pãndzinã mutrindalui) dupã tini; ocljilj s-featsirã bãcãri
(expr: ocljilj s-featsirã galbinj-arosh ca bãcãrea) ashtiptãnda; frãmshu nã migidii shi-nj deadirã multã bãcãri
(expr: paradz di bãcãri, di njicã tinjii)

§ bacrã1 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – (unã cu bãcãri)
ex: acumpãrai dauã tingeri di bacrã (bãcãri); adusi pai ma nsus di dauã furtii di bacrã

§ bacrã2 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – loclu iu s-lucreadzã shi s-fac lucrili di bãcãri; ducheanea iu s-vindu lucri di bãcãri
{ro: arămărie}
{fr: chaudronnerie}
{en: copper foundry, coppersmith’s workshop}
ex: bacra-a lor (ducheanea-a lor cu lucri di bãcãri) nu s-afla iuva

§ bãcãryisescu (bã-cãr-yi-sés-cu) (mi) vb IV bãcãryisii (bã-cãr-yi-síĭ), bãcãryiseam (bã-cãr-yi-seámŭ), bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisiri/bãcãryisire (bã-cãr-yi-sí-ri) – acoapir (afum) un lucru cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; (trã shideari multã tu aerã shi nutii, un lucru) acatsã un petur veardi-murnu multu suptsãri
{ro: arămi, oxida}
{fr: cuivrer, s’oxyder, se couvrir de vert-de-gris}
{en: coat with copper}

§ bãcãryisit (bã-cãr-yi-sítŭ) adg bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisits (bã-cãr-yi-sítsĭ), bãcãryisiti/bãcãryisite (bã-cãr-yi-sí-ti) – acupirit (afumat) cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; tsi ari acãtsatã pisuprã un petur veardi-murnu di multã shideari tu nutii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

burii1/burie

burii1/burie (bu-rí-i) sf burii (bu-ríĭ) – hãlati muzicalã adratã di-unã sulinã di halcumã (bãcãri) nduplicatã, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, sh-alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; burazani, trumbetã, trumpetã, rumbetã, turumbetã, turbetã
{ro: trompetă, goarnă}
{fr: trompette}
{en: trumpet}
ex: bãtu buria (trumbeta); acãtsarã buriili s-batã, lailji furi loarã si s-ljartã

§ burazani/burazane (bu-ra-zá-ni) sf burazãnj (bu-ra-zắnjĭ) – (unã cu burii1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cã (cắ) cong – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã la-atseali dzãsi ma ninti, tra s-li limpidzascã (s-li nvãrtushadã, etc.); zbor tsi-l leagã un lucru cu itia di cari s-fatsi; zbor tsi intrã tu ntribarea: cãtse (cã tse)? icã tu apandisea ”cãtse (cã tse)”; cãtse (scriat shi “cã tse”); trãtse (scriat shi “trã tse”); tritse (scriat shi “tri tse”); titse (scriat shi “ti tse”)
{ro: că; căci, fiindcă, pentrucă; pentru ce?... pentrucă}
{fr: que; car, parce que, puisque; pourquoi?... parce que}
{en: that; because; why?... because}
ex: shtea cã curã nã fãntãnã [zborlu “cã”, leagã zborlu “shtea”, cu zboarãli tsi-lj s-adavgã “curã nã fãntãnã”, cari limpidzãscu atseali tsi “shtea” omlu]; cã shtea lãeatsa [zborlu “cã” limpidzashti noima-a zboarãlor di ninti, neaspusi aoa, di zboarãli “shtea lãeatsa” tsi urmeadzã]; cã easti groasã [zbor tsi s-adavgã tra s-aspunã cum easti “lãeatsa”]; ducheai cã suntu tsiva oaminj grei; nji spusirã cã tini murish; cucoate sã-ts cadã creasta, cã nu-nj dishtiptash niveasta [zborlu “cã” leagã zboarãli “s-tsã cadã creasta” di zboarãli “cã nu-nj dishtiptash niveasta” tsi-aspun itia trã cari, cãtse, trã tse]; lji li ded, cã el nji li cãftã; cã, s-fure cã yinj, s-ti ashteptu; agiutor, cã mi nec [zborlu “cã” tsi-aspuni trã cari, trãtse, voi agiutor]; cã tse (tu scriarea-a noastrã: cãtse) nu greshti?, cã nu voi [zborlu “cã” adavgã itia, “nu voi”, trã cari nu greashti, zbor tsi ari noima “itia trã cari, cãtse”]; cã tse (cãtse) nu lu-acumpãri?, cã tse (cãtse) easti scumpu; canda cã [aoa, nu easti ananghi di zborlu “cã”, ma nvãrtushadã noima-a zborlui “canda”, aspunãndului “itia trã cari”] eara di halcumã; canda cã eara ligats; io ti voi cu tuti cã hii arauã; ea cã vinji sh-preftul; Gardani nitsi cã bãneadzã; poati cã eara ghini s-mor; s-easti cã amintsã featã; furi cã nu ari tatã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã furi; nu vor alti si s-minteascã, cã fu featã cã fu nveastã; cã bãgarã i cã nu bãgarã, unã easti

§ cãtse (cã-tsé) prip (scriat cãtivãrãoarã shi “cã-tse”, “cã tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tse (scriat shi trãtse)
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: cãtse (trã cari itii) nu vinjish?, cãtse (trã itia cã) nu putui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

halcumã

halcumã (hál-cu-mã) sf halcomati/halcomate (hal-có-ma-ti) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); aramã, bacrã, halcumã
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre}
{en: copper}
ex: li-adarã di halcuma (bãcãrea) atsea hasã; cheptul, canda cã eara di halcumã (bãcãri); am yinghits ucadz di halcumã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

has2

has2 (hásŭ) adg hasã (há-sã), hash (háshĭ), hasi/hase (há-si) – tsi easti multu bun; tsi easti di nai ma bunlu; fin, hascu
{ro: fin, superior}
{fr: de bonne (de première) qualité}
{en: of good (best) quality}
ex: ma hrisiclu li-adarã di halcuma atsea hasã (ma buna, ma fina)

§ hascu2 (hás-cu) adg hascã (hás-cã) fãrã pl – (unã cu has2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lingher

lingher (lin-ghĭérŭ) sn lingheri (lin-ghĭérĭ) – pheat mari di halcumã (bãcãri)
{ro: farfurie de aramă}
{fr: large assiette en cuivre}
{en: large copper plate}
ex: si-nj dai un san, lingher di-asimi; ishi cu un lingher di melj s-acumpãrã; nu-lj bagã oarã shi acshi-lj cadi lingherlu shi s-vearsã meljlu

§ lingheri/linghere (lin-ghĭé-ri) sf lingheri (lin-ghĭérĭ) – (unã cu lingher)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trumbetã

trumbetã (trum-bé-tã) sf trumbeti/trumbete (trum-bé-ti) shi trumbets (trum-bétsĭ) – hãlati muzicalã adratã di-unã sulinã di halcumã (bãcãri) nduplicatã tu dauã, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, earã alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; trumpetã, rumbetã, turbetã, turumbetã; burazani, burii, bandã;
(expr:
1: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei easti (fatsi, s-avdi, etc.);
2: easti trumbetã = easti (fatsi, s-avdi, etc.) ca unã trumbetã, cu boatsea multu sculatã, sãnãtoasã)
{ro: trompetă}
{fr: trompette}
{en: trumpet}
ex: tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); trã minduitlu, sh-mãshconjlu i trumbetã
(expr: s-avdi sãnãtos ca unã trumbetã), trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot; tradzi la sinduchi sh-aflã aclo nã trumbetã; featsi apoea naparti cu trumbeta tu mãnã; suflu prit curlu a trumbetãljei sh-u-adun nãpoi tutã oastea; cãndu lo trumbeta s-batã, feata suflã nãoarã cãt putu shi tutã oastea s-adunã; va s-avdã zghiclu-a tãu trumbetã
(expr: va s-avdã sãnãtos ca unã trumbetã)

§ trumpetã (trum-pé-tã) sf trumpeti/trumpete (trum-pé-ti) shi trumpets (trum-pétsĭ) – (unã cu trumbetã)
ex: asunã trumpetili lãhtãrsiti; boatsea-a trumpetilor arsuna muntsãlj sh-dãdea thar a oastiljei

§ turbetã (tur-bé-tã) sf turbeti/turbete (tur-bé-ti) shi turbets (tur-bétsĭ) – (unã cu trumbetã)
ex: turbeta sh-tãmbãrãlu

§ turumbetã (tu-rm-bé-tã) sf turumbeti/turumbete (tu-rum-bé-ti) shi turumbets (tu-rum-bétsĭ) – (unã cu trumbetã)

§ rumbetã (rum-bé-tã) sf rumbeti/rumbete (rum-bé-ti) shi rumbets (rum-bétsĭ) – (unã cu trumbetã)
ex: rumbetili asuna

§ trumpitedz (trum-pi-tédzŭ) vb I trumpitai (trum-pi-táĭ), trumpitam (trum-pi-támŭ), trumpitatã (trum-pi-tá-tã), trumpita-ri/trumpitare (trum-pi-tá-ri) – bat trumpeta
{ro: suna trompeta}
{fr: sonner de la trompette}
{en: play the trumpet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yeari/yeare

yeari/yeare (yĭá-ri) sf fãrã pl – “sulfat di halcumã”, unã soi di sari albastrã (crustali), nfãrmãcoasã tu mãcari, ma tsi easti bunã trã fãtsearea di multi lucri di cari ari ananghi omlu (ca bunãoarã, bueauã trã hiri di bumbac i lãnã, fãrmac trã vãtãmarea-a yernjilor, etc.)
{ro: sulfat de cupru}
{fr: sulfate de cuivre}
{en: copper sulphate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã