|
|
gãrnish
gãrnish (gãr-níshĭŭ) sn – vedz tu ghirits
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ghiritsgãrnishor
gãrnishor (gãr-ni-shĭórŭ) sn gãrnishoari/gãrnishoare (gãr-ni-shĭŭá-ri) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, cãlãmbuchi
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: fãrinã di misur i gãrnishor; nu s-featsi estan gãrnishorlu (misurlu)
§ grãnishor1 (grã-ni-shĭórŭ) sn grãnishoari/grãnishoare (grã-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu gãrnishor)
arapositi/araposite
arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)
§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)
arufei/arufee
arufei/arufee (a-ru-fé-i) sf arufei (a-ru-féĭ) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); rufeauã, rufe, rufei, arofchi, rofchi, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, vol; (fig: arufei = mari taxirati, chiameti, etc.)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: atsea scãntealji u cljimãm sfulgu, arofchi icã arufei
§ arofchi/arofche (a-róf-chi) sf arofchi (a-róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: arofchili plãscãnescu; unã boatsi ca di arofchi
§ rufei/rufee (ru-fé-i) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)
ex: rufei cãdzurã njilj di ori pi-a noastri scumpi vlahu-hori
§ rufeauã (ru-feá-uã) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)
§ rufe (ru-fé) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu rufei)
ex: cãdzu rufeea pi-unã casã shi u-apreasi; rufeea (fig: marea taxirati) tsi mi-agudi
§ rofchi/rofche (róf-chi) sf rofchi (róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: furtuna-i mari shi s-avdi rofchea tsi-arãsunã; aveam rofchea n mãnã
astrãpii/astrãpie
astrãpii/astrãpie (as-trã-pí-i) sf astrãpii (as-trã-píĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); strãpii, sfulgu, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufe, rufei, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: cal tsi fudzi ca-astrãpia (multu agonja, ca sfulgul)
§ strãpii/strãpie (strã-pí-i) sf strãpii (strã-píĭ) – (unã cu astrãpii)
cãlãmbuchi1
cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)
§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)
§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}
§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}
chicutã3
chicutã3 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); sfulgu, astrãpii, strãpii, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufe, rufei, arofchi, rofchi, vol;
(expr: nj-cadi chicutã = nj-pari multu-arãu, canda mi-agudi astrãpia)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: s-nu-amin chicuta (astrãpia) stri tini; cãdzu chicuta (astrãpia) pri nuc; armasi ca agudit di chicutã (astrãpii); cãndu lj-aspusirã, cã ea sh-ea tsi curã, si-lj cadã chicutã greauã a lui!
(expr: canda lu-agudi astrãpia!)
ghirits
ghirits (ghi-rítsŭ) sn ghiritsuri (ghi-rí-tsurĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); gãrnish, gãrits, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre, coup de tonnerre}
{en: lightning, thunder-clap}
§ gãrnish (gãr-níshĭŭ) sn gãrnishi/gãrnishe (gãr-ní-shi) – (unã cu ghirits)
§ gãrits3 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu ghirits)
grãnishor1
grãnishor1 (gãr-ni-shĭórŭ) sn – vedz tu gãrnishor
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gãrnishormisur3
misur3 (mí-surŭ) sm misuri (mí-surĭ) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arapositi, arãpusit, arpusit, cãlãmbuchi, gãrnishor;
(expr: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga tu gãrnutsã unã dzamã ca laptili)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: siminai agrul cu misur (cãlãmbuchi); estan nu s-featsi misurlu; cãcimaclu s-fatsi cu fãrinã di misur; mãcã pãni di misur
sfulgu
sfulgu (sfúl-gu) sn sfulguri (sfúl-gurĭ) shi sfulguri/sfulgure (sfúl-gu-ri) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi n tser, tu vimtu, cãndu s-agudescu doi niori (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari, tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
(expr: agudit ca di sfulgu = limnusit, mãrmãrusit)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: thunderbolt, lightning}
ex: cadi sfulgu pi arburli di pi cãmpu; s-cadã sfulgul si-nj ti-aspargã; sfulgu, a lui mutritã-ascundi (mutrita-lj ascundi astrãpii); armili-a lor ascãpira ca sfulguri; surpã, dzatsi sfulguri di giunatic; canda lu-agudi sfulgul
§ sfuldzir1 (sfúl-dzirŭ) sn sfuldziri/sfuldzire (sfúl-dzi-ri) – (unã cu sfulgu)
ex: agudit di sfuldzir
§ sfuldzir2 (sfúl-dzirŭ) vb I sfuldzirai (sful-dzi-ráĭ), sfuldziram (sful-dzi-rámŭ), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzira-ri/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – scãntiljedz (ascapir ca sfulgul); agudescu ca un sfulgu
{ro: scânteia sau lovi ca fulgerul}
{fr: étinceler ou foudroyer comme une foudre}
{en: sparkle or flash or strike down like by lightning}
ex: pala-lj sfuldzirã (scãntilje, icã scãntiljadzã)
§ sfuldzirã (sfúl-dzi-rã) vb I unipirs sfuldzirã (sful-dzi-rắ), sfuldzira (sful-dzi-rá), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirari/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – ascapirã (s-ved, s-avdu) sfulguri tu aerã; agudeashti (sfulgul); fuldzirã, ascapirã, sfulgurã
{ro: fulgera}
{fr: il éclaire, foudroyer}
{en: strike down by lightning}
ex: s-ascapirã shi s-fuldzirã; Dumnidzã s-ti fuldzirã (s-ti-agudeascã cu-astrãpia)
§ sfuldzirat (sful-dzi-rátŭ) adg sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirats (sful-dzi-rátsĭ), sfuldzirati/sfuldzirate (sful-dzi-rá-ti) – agudit di sfulgu (di-astrãpii); fuldzirat, sfulgurat, sfulgusit
{ro: fulgerat}
{fr: foudroyé, stupéfié}
topã3
topã3 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) – truplu di la yimisha di misur di cari suntu acãtsati gãrnutsãli; cucean, cuculici, cucuci, guguci, cãrbush
{ro: ştiulete de porumb}
{fr: épi de maïs}
{en: corn cob}
ex: topã (cucean) di gãrnishor