|
|
gãrdinã
gãrdinã (gãr-dî-nã) sf – vedz tu grãdinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãdinãgãrdinar
gãrdinar (gãr-di-nárŭ) sm – vedz tu grãdinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãdinãaflu
aflu (á-flu) (mi) vb I aflai (a-fláĭ), aflam (a-flámŭ), aflatã (a-flá-tã), aflari/aflare (a-flá-ri) –
1: dau di cariva i tsiva (cã-l caftu maxus icã tihiseashti s-cad pri el); hiu, ugrãdisescu, dau di, cad pri, etc.;
2: ljau di hãbari, ãnvets, etc.;
3: andãmusescu, astalj, mi-adun, stãvrusescu, dau di, etc.;
4: mi-amintu, mi fac, nascu, afet; etc.
(expr:
1: mi aflu (tu-un loc) = escu, hiu (tu-un loc;
2: u aflu cu cali = minduescu cã easti ghini; ljau apofasi; etc.;
3: lj-aflu murafetea = nvets cum s-fac;
4: u aflu angucitoarea = u dizleg angucitoarea)
{ro: afla; găsi; descoperi; întâlni; naşte}
{fr: trouver; découvrir; apprendre; rencontrer; naître}
{en: find; discover; learn; meet; be born}
ex: mi-aflam (earam) tu gãrdinã cãndu vinjish; acumpãrai aestã lugurii tra si s-aflã (s-hibã, s-u am) n casã; aflai unã fluearã bunã; avea aflatã nã leshi shi nu shtea cum s-u mpartã; cãtã iu s-aflã (easti, cadi) hoara-a voastrã?; diunãoarã mi-aflai (s-tihisi s-mi ved) anvãrligat di tuti pãrtsãli; di-auã pãnã n cuprii nu aflji (ugrãdiseshti, dai di) un ca el; mi duc s-aflu (ugrãdisescu) caljlji; aflai (nvitsai) unã hãbari bunã; aflai cã fudzish; aflãm (nvitsãm) cã ti ljirtarã; s-au aflatã (andãmusitã) pri cali; tini ti-aflash (amintash) earna; nji s-aflã (nji s-amintã) un ficior; vã bag a treilor cãti nã angucitoari, shi cara s-putets s-u-aflats
(expr: s-u dizligats); tuts u-aflarã cu cali
(expr: apufãsirã, minduirã cã easti ma ghini) si s-mutã; nu u-aflãm cu cali
(expr: nu pistipsim cã easti ghini; nu lom apofasea); di la Dumnidzã s-u aflã!
(expr: s-lu pidipseascã Dumnidzãlu!)
§ aflat (a-flátŭ) adg aflatã (a-flá-tã), aflats (a-flátsĭ), aflati/aflate (a-flá-ti) – tsi easti ugrãdisit, cãdzut, nvitsat, loat di hãbari, andãmusit, astãljat, adunat, stãvrusit, amintat, etc.
{ro: aflat; găsit; descoperit; întâlnit; născut}
{fr: trouvé; découvert; appris; rencontré; né}
{en: found; discovered; learned; met; been born}
ex: nãs easti aflat (amintat prit cãljuri, nu-ari cãtãndii); nãs easti aflat, cupilci arcat la-arãu; om aflat (dishteptu), ma fãrã cãsmeti
§ aflari/aflare (a-flá-ri) sf aflãri (a-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un aflã tsiva; ugrãdisiri, nvitsari, loari di hãbari, andãmusiri, astãljari, adunari cu, stãvrusiri, etc.
agalmã
agalmã (á-gal-mã) sf agãlnji/agãlnje (á-gãl-nji) – lucru (pilichisit multi ori dit lemnu, cheatrã i mital) tsi aspuni un altu lucru (multi ori un om cunuscut, unã pravdã, un ayi, etc.) trã mushuteatsã, pisti, adutseari aminti, etc.
{ro: statuie}
{fr: statue}
{en: statue}
ex: agalma di marmurã easti tu gãrdinã
bãhce
bãhce (bãh-cé) sm bãhceadz (bãh-cĭádzĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-tes multu; buhce, grãdinã, gãrdinã, perivoli
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: tu bãhce (grãdinã) lilici sh-crescu; intrãm tu bãhce (grãdinã)
§ buhce2 (buh-cé) sm buhceadz (buh-cĭádzĭ) – (unã cu bãhce)
cãtinar
cãtinar (cã-ti-nárŭ) sn cãtinari/cãtinare – hãlati njicã (cu cari si ncljiadzã unã ushã) faptã dit un trup (tsi ari tu el unã micãnii tri ncljiari) sh-unã soi di mãnear ca unã petalã acãtsatã (ligatã) la un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acatsã tut di trup ma cu-unã cljai; catinã, cãtinat (fig: cãtinar = cljai, cheai, dishcljidzãtoari)
{ro: lacăt}
{fr: serrure, cadenas}
{en: lock, padlock}
ex: portsã ncljisi cu trei cãtinari
§ catinã1 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cãtinar)
ex: tsãni tuti lucrili sum catinã (cãtinar; icã fig: cljai)
§ cãtinat (cã-ti-nátŭ) sn cãtinati/cãtinate (cã-ti-ná-ti) – (unã cu cãtinar)
ex: ari cãtinat la poartã
§ cãtnã (cãt-nắ) sm cãtnadz (cãt-nádzĭ) – omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei sh-la cãtinari
{ro: lăcătuş}
{fr: serrurier}
{en: locksmith}
§ cãtinãrii/cãtinãrie (cã-ti-nã-rí-i) sf cãtinãrii (cã-ti-nã-ríĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi cãtinari; ducheanea iu s-vindu (icã iu s-fac) cãtinari
{ro: lăcătuşărie}
{fr: métier du serrurier; serrurerie}
{en: locksmith profession; locksmith shop}
ex: la noi eara arshini si nveatsã armãnjlji cãtinãria, dzãtsea cã easti a ghiftsãlor
§ ncatin (ncá-tinŭ) (mi) vb I ncãtinai (ncã-ti-náĭ), ncãtinam (ncã-ti-námŭ), ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtina-ri/ncãtinare (ncã-ti-ná-ri) – ncljiedz cu-un cãtinar un lucru (poartã, dulapi, etc.); bag catina
{ro: închide cu lacătul}
{fr: fermer avec la serrure}
{en: lock with a padlock}
ex: agãrshii sã ncatin (s-u ncljiedz cu cãtinarlu) gãrdina; tuti suntu ncãtinati (ncljiati cu cãtinarlu)
§ ncãtinat (ncã-ti-nátŭ) adg ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtinats (ncã-ti-nátsĭ), ncãtinati/ncãtinate (ncã-ti-ná-ti) – tsi easti ncljiat cu unã catinã
cãtrã
cãtrã (cắ-trã) prip – zbor tsi-aspuni tsi mindueashti cariva trã (i) calea tsi u lja tra s-agiungã iuva, (ii) loclu di iu yini, (iii) loclu (iu) va si s-ducã, (iv) oara cãndu s-fatsi tsiva, (v) omlu la cari mutreashti cariva, etc.; aproapea di; cãtã
{ro: către, spre, încotro, unde, dela, etc.}
{fr: vers; envers; contre; de}
{en: in what direction; towards, around, about, where, from, etc.}
ex: astãmãtsii cãtrã searã (oara aproapi di searã) la casa-a lor; s-turnã cãtrã nãsã (tra s-hibã n fatsa-a ljei) s-lji dzãcã tsiva; s-turnã cãtrã ghiftu (di partea-a ghiftului); cãtrã iu loarã (tsi cali loarã, iu si) s-ducã?; cãtrã-aoa featsirã (aestã cali loarã); pãnã s-ti tornji cãtrã-acshia; cãtrã di partea-atsea; pãnã cãtrã di-adoarã; lo si s-toarnã cãtrã dinãpoi-lji; vai eara di cãtrã di andzari; sh-turnã ocljilj cãtrã la Dumnidzã; mutrea cãtrã nsus; mutreashti cãtrã la cuscra; acãtsarã cãtrã naparti; cãtrã ndzari; cãtrã n hoarã-lj; astãljarã cãtrã Larsa; lj-u deadirã cãtrã tu lumi; mutrea cãtrã tu gãrdinã; cãtrã tu (aproapea di) aspardzirea a beariljei; l-teasirã cãtrã soari (tra s-veadã soarili n fatsã); easti-l cãtrã soari; mi duc cãtrã casã; cãtrã iu ti duts?; fudzi cãtrã naljurea; pusula easti cãtrã mini; yinea cãtrã Muscopuli; nã easti soi di cãtrã tatã
§ cãtã1 (cắ-tã) prip – (unã cu cãtrã)
ex: cãtã iu dusi?
flitur1
flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari
§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur
§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)
§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã
§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)
§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei
§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu
§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)
floarã
floarã (flŭá-rã) sf flori (flórĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri flori; floari, florã, lilici, lãludã, cicechi, anthi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: floarã (lilici) sh-gãlbinjoarã; ponjlji nvirdzãscu shi floarã (lãludã) dau; un aush chiragi cu perlu floarã (fig: albu ca unã floarã); cu fatsa ca floarã; bana a noastrã-i ca floarã; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori (lilici); puljlji tsi cãntã ascumtsã prit flori (lãludz)
§ floari/floare (flŭá-ri) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: loclu mplin di flori (lãludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji suntu tu floari; dã-nj nã floari; crishtea ca floarea (lilicea)
§ florã1 (fló-rã) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: arupsi unã florã (lilici) shi lj-u deadi; era mushatã ca nã florã (lilici) cãndu s-mãrtã
§ floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri
{ro: ochiul boului}
{fr: reine marguerite de Chine, Aster, oeil du Christ(?)}
{en: China Aster(?)}
ex: adunã un mãnuclju di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu mushitsãlu
§ flurar (flu-rárŭ) sm flurari (flu-rárĭ) – omlu tsi creashti shi ari angãtan di flori; omlu tsi vindi flori
{ro: florar}
{fr: fleuriste}
{en: florist}
ex: tu Ivropi suntu oaminj cu shtiintsã cari au ngãtan florli
§ flurãrii/flurãrie (flu-rã-rí-i) sf flurãrii (flu-rã-ríĭ) – loclu tu cari s-seaminã shi s-crescu flori; gãrdinã di lilici; ducheanea iu s-vindu flori
{ro: florărie}
{fr: serre, magazin du fleuriste}
{en: flower garden, flower shop}
gardu
gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)
§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã
§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}
§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}
§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã
gortsu1
gortsu1 (gór-tsu) sm gortsã (gór-tsã) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, caicushcu;
(expr: la gortsul alãvdat (avdzãt), nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: la gortsul avdzãt, s-nu ti duts cu saclu mari; gortsãlj tsi avem noi suntu tuts shurtits
§ gortsu2 (gór-tsu) sn gortsã (gór-tsã) – yimisha faptã di pomlu gortsu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gurnitsã, per (yimisha), pearã, plisadã, caicushcã, curcushi; (fig:
1: gortsã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã; expr:
2: (isãchili suntu) gortsã misurati = isãchili suntu curati, ndreapti;
3: gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã)
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: deadi di-un gortsu (pomlu gortsu) uscat tsi nu fãtsea gortsã (yimishili gortsã, peari, curcushi); tru gãrdina-a noastrã avem tuti turliili di gortsã (ponjlji icã yimishili gortsã); gortsãli atseali bunili li mãcã portsilj; gortsul coada nãpoi u ari
§ gurnits1 (gur-nítsŭ) sm gurnits (gur-nítsĭ) – (unã cu gortsu1)
§ gurnits2 (gur-nítsŭ) sn gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu gortsu2)
ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi
§ agrugortsu1 (a-ghru-gór-tsu) sm agrugortsã (a-ghru-gór-tsã) (scriat shi agru-gortsu1) – (pomlu) gortsu tsi creashti agru tu pãduri, cu boi di mesi, cu lumãchi subtsãri sh-mintiti, frãndzã njits sh-piroasi, cu fructi ca gortsã njits sh-acri; gurits
grãdinã
grãdinã (grã-dí-nã) sf grãdinj (grã-dínjĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-teasã multu; gãrdinã, bãhce, buhce, perivoli;
(expr: bãnedz ca tu grãdina-al Dumnidzã = duc unã banã multu bunã iu nu-nj lipseashti tsiva)
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: adãpats grãdinjli (bãhceadzlji); bãnam tu-unã casã cu grãdinã; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; earba arauã nu cheari diunãoarã din grãdinã; tu grãdinã eara un pat iu durnja lamnja
§ gãrdinã (gãr-dí-nã) sf gãrdinj (gãr-dínjĭ) – (unã cu grãdinã)
ex: tu gãrdina-a voastrã suntu multsã ponj; amirãlu s-priimna prit gãrdinã shi-l vidzu
§ grãdinushi/grã-dinushe (grã-di-nú-shi) sf grãdinushi/grãdinushe (grã-di-nú-shi) – grãdinã njicã; gãrdinushi, grãdinici, gãrdinici, bãhcic, buhcic
{ro: grădiniţă}
{fr: petit jardin (potager)}
{en: small (vegetable) garden}
§ gãrdinushi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) sf gãrdinu-shi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) – (unã cu grãdinushi)
§ grãdinici1/grãdinice (grã-di-ní-ci) sf grãdinici (grã-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)
§ gãrdinici1/gãrdinici (gãr-di-ní-ci) sf gãrdinici (gãr-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)
§ grãdinici2 (grã-di-nícĭŭ) sn grãdinici/grãdinice (gãr-di-ní-ci) – (unã cu grãdi-nushi)
ex: vruta sh-doarmi n grãdinici
§ gãrdinici2 (gãr-di-nícĭŭ) sn gãrdinici/gãrdinice (grã-di-ní-ci) – (unã cu grãdinushi)
ex: avem sh-noi strã casã un gãrdinici
§ grãdinar (grã-di-nárŭ) sm grãdinari (grã-di-nárĭ) – omlu tsi-ari vrundida-a unei grãdinã (s-u seaminã, s-u-adapã, s-u curã di erguri icã s-u-aveaglji); gãrdinar, bãhcivãngi, buhcivãngi
gãrdinã
RO:grădină
EN:garden
FR:jardin
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015