|
|
gãrbaci1
gãrbaci1 (gãr-bá-cĭŭ) sn gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã s-agudescu dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji tsi nu-ascultã; cãrbatsã, zvici, vurdal, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet, gourdin, cravache}
{en: whip, lash}
ex: anãltsã gãrbacilu (zvicilu, shcoplu) shi-l bãtu; tu loc di cal, gãrbaci s-lji dats; l-bãtu ghini cu gãrbacilu, cã lj-avea multã inati
§ gãrba-ci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – (unã cu gãrbaci1)
ex: trãtse lu-agudeshti cu gãrbacea? (cãmcichea?)
§ cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf cãrbãts (cãr-bắtsĭ) – (unã cu gãrbaci1)
gãrbaci2/gãrbace
gãrbaci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf – vedz tu gãrbaci1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gãrbaci1cãmcichi/cãmciche
cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili
§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)
§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
cãrbã
cãrbã (cắr-bã) sf cãrbi/cãrbe (cắr-bi) – vas mari di lemnu (cu fundul ma largu di gurã), cu cari s-poartã auãli cu caljlji sh-tu cari s-chiseadzã auãli (yimishili), tra si s-aprindã, la fãtsearea-a yinlui (a arãchiiljei, etc.); gãrbã, cãrblã, crãblã, hrãblã
{ro: tocitoare; cadă}
{fr: pressoir; cuveau, tine}
{en: press (wine, cider); vat}
ex: avea cãrbili mplini di-auã
§ gãrbã (gắr-bã) sf gãrbi/gãrbe (gắr-bi) – (unã cu cãrbã)
ex: avea gãrbili mplini di auã
§ cãrblã (cắr-blã) sf cãrbli/cãrble (cắr-bli) – (unã cu cãrbã)
§ crãblã (crắ-blã) sf crãbli/crãble (crắ-bli) – (unã cu cãrbã)
ex: cãsnaclu-i ca un cosh i crãblã mari
§ hrãblã (hrắ-blã) sf hrãbli/hrãble (hrắ-bli) – (unã cu cãrbã)
ex: tu hrãblã s-chiseadzã aua sh-deapoea s-arucã tu buti
cãrbatsã
cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf – vedz tu gãrbaci1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gãrbaci1cuprii/cuprie
cuprii/cuprie (cu-prí-i) sf cuprii (cu-príĭ) – atseali tsi-armãn (armãsãturi tsi nu mata suntu buni trã altu tsiva) di la un lucru ufilisit (ca mãcãri, zãrzãvãts, cãrtsã, tinicheadz, etc.); baligã amisticatã cu palji sh-cu loc (ufilisitã multi ori la ngrãsharea-a loclui); curpai, coprãi
{ro: gunoi}
{fr: fumier, voirie}
{en: garbage, litter}
ex: cucutici di pri cuprii; cupria atsea veaclja, cãndu s-aprindi, cama multu ardi; di-aoa pãnã n cuprii (loclu iu s-tsãn cupriili), nu-aflji un ca el; cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; nora arni cupriili shi li-arcã n groapa di-arãzboi; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi tu cuprii; cu cupriili dupã ushi
§ cur-pai/curpae (cur-pá-i) sf curpãi (cur-pắĭ) – (unã cu cuprii)
ex: arãma curpaea (cupria); curpãili dupã ushi
§ coprãi/coprãe (co-prắ-i) sf coprãi (co-prắĭ) – (unã cu cuprii)
§ cupãrãshti/cu-pãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) sf cupãrãshti/cupãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) – un loc di stani veaclji iu baliga-a oilor deadi un loc gras iu crescu urdzãtsli; cuprãshti, cãprishti
{ro: stăuină}
{fr: endroit où autrefois a été une bergerie et où pousse maintenant des plantes comme la laitue vireuse, la ortie, etc.}
{en: old sheepfold where the old dung has produced rich land for certain plants like the nettles, for example}
§ cuprãshti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) sf cuprãsh-ti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) – (unã cu cupãrãshti)
§ cãprish-ti/cãprishte (cã-prísh-ti) sf cãprishti/cãprishte (cã-prísh-ti) – (unã cu cupãrãshti)
ex: nvirdzãscu sh-cãprishti, ah, munts di Muluvishti
§ cuprisescu (cu-pri-sés-cu) (mi) vb IV cuprisii (cu-pri-síĭ), cupriseam (cu-pri-seámŭ), cuprisitã (cu-pri-sí-tã), cuprisi-ri/cuprisire (cu-pri-sí-ri) – bag cuprii tu loc (baligã amisticatã cu palji) tra s-lu ngrash
{ro: pune gunoi, gunoi, fertiliza}
{fr: fumer, fertiliser (la terre)}
{en: fertilizing the land with dung or manure}
ex: cuprisescu agrili (bag cuprii tu agri tra s-li ngrash)
tombul
tombul (tóm-bulŭ) sn tombuli/tombule (tóm-bu-li) – unã fãshi di pãndzã shutsãtã (un bãrnu, unã distimeli shutsãtã, etc.) cu cari s-agudeashti ca cu cãmcichea (zvicilu, gãrbacea), tu un agioc di cilimeanj (cu tombulu); tombu, zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi;
(expr: am tombulu tu mãnã = am mini putearea ta s-fac tsi voi)
{ro: bici}
{fr: espèce de fouet fait de bandes de toile et employé dans des jeux d’enfants}
{en: some kind of a whip made of a band of cloth, used in a children’s game}
ex: va-l ljau sh-io tombulu tu mãnã
(expr: va-nj yinã sh-a njia oara s-am putearea)
§ tombu (tóm-bu) sn tomburi (tóm-burĭ) – (unã cu tombul)
§ tombular (tom-bu-lárŭ) sm tombulari (tom-bu-lárĭ) – cilimeanlu (giucãtorlu dit agioclu di njits, “cu tombulu”) tsi ari tombulu tu mãnã
{ro: copilul cu biciul în mână la jocul “cu tombulu”}
{fr: le garçon avec le fouet à la main, dans le jeu “cu tombulu”}
{en: the child with the whip in his hand, in the game “cu tombulu”}
vurdal
vurdal (vúr-dal) sn vurdali/vurdale (vúr-da-li) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: vână de bou, bici}
{fr: nerf de boeuf, fouet}
{en: whip, lash}
zvici
zvici (zvícĭŭ) sn zvici/zvice (zví-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: lu-agudi cu zvicilu