DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

gãbjeu

gãbjeu (gãb-jĭéŭ) sm gãbjei (gãb-jĭéĭ) – arburi minut, cari creashti di-aradã tu muntsãlj analtsã, cu frãndzãli ca atsi cu-unã anjurizmã ahoryea, tsi nu cad earna, sh-cari fatsi yimishi njits sh-viniti-lãi; tufã di-ahtãri arburi; gãbgeu, giuneapini, giunepini
{ro: jep, jneapen}
{fr: espèce de genévrier alpin}
{en: juniper species}
ex: fish-fish, ljepurli, geu-geu, prit gãbjeu, cãnili; ascuche trei ori ãn sin shi s-hipsi tu-un gãbjeu (tu-unã tufã du giuneapinj); dit pãdina cu gãbjei; ficiorlu, tsi s-avea ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri; Roma easti cama mari, cum i bradlu prit gãbjei

§ gãbgeu (gãb-gĭéŭ) sm gãbgei (gãb-gĭéĭ) – (unã cu gãbjeu)
ex: shidea culcush adunat tu-un gãbgeu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giuneapini1/giuneapine

giuneapini1/giuneapine (gĭu-neá-pi-ni) sm giuneapinj (gĭu-neá-pinjĭ) – arburi minut (pãnã tu 3m), cari creashti di-aradã tu muntsã, cu frãndzãli ca atsi cu-unã anjurizmã ahoryea, tsi nu cad earna sh-cari dau neshti yimishi njits sh-viniti-lãi tu videari; giunepini, gãbjeu;
(expr: gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã cã easti gioni, ma curlu-lj treamburã di fricã)
{ro: jneapen}
{fr: genévrier}
{en: juniper tree}
ex: giuneapinjlji nu crescu mãri; arshu un giuneapini

§ giunepi-ni/giunepine (gĭu-né-pi-ni) sm giunepinj (gĭu-né-pinjĭ) – (unã cu giuneapini1)
ex: giunepinili easti multu cãftat la noi

§ chetru-bobuli (chĭé-tru-bó-bu-li) sf pl – yimishili-a giuneapi-nilui
{ro: fructele de ienupăr}
{fr: fruits du genévrier}
{en: juniper fruits}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

padi1/pade

padi1/pade (pá-di) sf pãdz (pắdzĭ) – loc tes (dishcljis) fãrã dzenj shi ohturi pri cari creashti ma multu earbã ti hrana-a prãvdzãlor; pãdinã, padinã, mire, cãmpu;
(expr:
1: muntili (ohtul) padi l-fac = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj (ohturli) dip canda suntu pãdz;
2: mi fac padi trã…= fac tut tsi pot trã…;
3: ti fac padi = ti-aurlu, ti cãtigursescu;
3: padea ohtu shi ohtul padi vai fats = (i) va s-aladz tut loclu, muntsã sh-pãdz; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-alavdã multu;
4: scot tu padi; es tu padi; mi dau di padi = scot (es) tu migdani; aspun (s-aflã, sã nveatsã, s-discoapirã) lucri tsi nu suntu cunuscuti (tsi suntu acrifo);
5: loarã padea = dipusirã, s-arãirã)
{ro: şes, pajişte, padină}
{fr: terrain aplani; plan; terrain en plaine}
{en: field, plane; flat open plain}
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); prãvdzãli pascu tu padi; nã dzuã imnãm pritu padi; easti padi, nu easti munti; din padi pãnã n tser; padea ohtu shi ohtul padi vai fats
(expr: va s-aladz pristi tut loclu, muntsã sh-pãdz); moi lai munte, nj-ti fã padi
(expr: alagã-l tut loclu); padi muntili s-lu-adrãm
(expr: s-lu-alãgãm tut loclu); Muluvishti, nghios, tru pãdz; padi s-featsi
(expr: featsi tut tsi putea s-facã); s-nu mi spunj, s-mi scots tu padi
(expr: s-nu mi prudai, s-nu spunj acrifolu-a meu); s-nu ti dai di padi
(expr: s-nu ti-aspunj, s-nu ti prudai, s-nu esh tu migdani) cã hii featã; nu va ti scot tu padi
(expr: nu va s-aspun acrifolu, mistiryiul a tãu; nu va ti prudau, nu va ti scot tu migdani); nu s-vidzu tsiva tu padi
(expr: nu s-vidzu s-easã tsiva tu migdani); vã featsi padi tu lumi
(expr: vã cãtigursi multu, vã aurlã); ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi (s-nu si nveatsã, s-nu s-aflã) alihea nã dzuã

§ pãdinã (pã-dí-nã) sf pãdinj (pã-dínjĭ) – loc njic sh-tes fãrã ohturi (cãmpu njic) pri cari creashti di-aradã earbã trã hrana-a prãvdzãlor; padinã, padi, mire, cãmpu
{ro: padină}
{fr: pré en plaine, petit terrain en plaine}
{en: meadow}
ex: dit pãdina (padea) cu gãbjeu; scutea oili prit pãdinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: loclu,

sin

sin (sínŭ) sn sini/sine (sí-ni) shi sinuri (sí-nurĭ) –
1: partea dit cheptul a muljariljei tu cari s-aflã laptili cu cari-l hrãneashti natlu dupã tsi lu-amintã; tsãtsã;
2: partea din fatsã a omlui (bãrbat i muljari) tsi s-aflã namisa di doauãli bratsi sh-cari fac partea inshitã niheamã cãtã nafoarã a cheptului (partea di la muljeri iu s-aflã sinili); cheptu;
(expr:
1: l-bag la sin, lj-dau sinlu (a njiclui) = lj-dau (lapti a njiclui) s-sugã di la tsãtsã;
2: ãl ljau la sin = lu apreadun;
3: stau cu mãnjli n sin = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor, stau cu mãnjli n cheptu;
4: l-voi ca neaua n sin = nu-l voi dip;
5: hiu cu frica n sin = nj-easti multã fricã;
6: nj-ascuchi n sin = nj-easti fricã sh-nu voi s-pat tsiva, sã-nj si facã amãyi, etc.)
{ro: sân, ţâţă; piept}
{fr: sein; poitrine}
{en: breast; chest}
ex: sh-bãgã punga la sin (la cheptu); scoasi dit sin un mer arosh; amirãlu lu-ascumsi merlu n sin (la cheptu); ducheam un dor di sini (di tsãtsã); la sinlu (cheptul) a lui si sãlãghi; s-nji s-umplã sinili (cheptul) di flurii; dã-lj sinlu
(expr: dã-lj s-sugã) a natlui; veduvã sh-cu nat pri sin
(expr: tsi lipseashti sã-lj da ta s-sugã); nã hilji a lui veduã sh-cu nat pri sin; shi caplu-l bãga pri sinlu a ljei shi sudzea; lj deadi sã sugã di sinlu a ljei; l-hrãneashti nãsã, ca pri un nat cu sinlu a ljei; clocea lai-lj lja la sini
(expr: lji lja la cheptu, lji apreadunã); sh-disfatsi loclu sinlu; pots tini spãne sã stai cu mãnjli n sin?
(expr: s-nu fats tsiva, s-nu-agiuts?); nãs ascuche trei ori ãn sin
(expr: lj-eara fricã s-nu patã tsiva) shi si nhipsi tu-un gãbjeu; s-ascuchi n sin, tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; di fricã, s-dusi lailu, ma cu frica n sin sh-cu inima ngljitsatã; vidzu sh-aestã, cu frica n sin imna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã