|
|
angunari
RO:piatra unghiulară … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:28322>2014-05-14 22:31:00.35357 »
gunâ
RO:haină îmblănită … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:35716>2014-05-14 22:31:05.862255 »
shigunâ
RO:haină lungă bătbătească … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:45334>2014-05-14 22:31:11.997227 »
gunã
gunã (gú-nã) sn guni/gune (gú-ni) –
1: perlu i lãna tsi acoapirã chealea-a unor prãvdzã; chealea cu per a prãvdzãlor cãndu suntu ninga tu banã, icã lucrati dupã moarti; chiurcu;
2: stranji faptu cu-aestã cheali di prãvdzã; chiurcu, bundã, bideni, sac
{ro: blană}
{fr: fourrure, pelisse}
{en: fur}
ex: bunã-i, mindui nãs, trã guna-ali prifteasã; s-adrã sh-bãgã guna, Chira-Mara
angunã
angunã (an-gú-nã) sf anguni/angune (an-gú-ni) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmusescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; angun, chioshi, chiuse, chiushe, cohi, cornu
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: anguna (chiosha, cornul) di casã
§ angun (an-gúnŭ) sn anguni/angune (an-gú-ni) – (unã cu angunã)
§ angunari/angunare (an-gu-ná-ri) sf angunãri (an-gu-nắrĭ) – cheatra tsi easti bãgatã tu cornul a timeljlui di casã, loclu tu timelj iu s-adunã dauã stizmi
{ro: piatră angulară}
{fr: pierre angulaire}
{en: cornerstone}
angunari/angunare
angunari/angunare (an-gu-ná-ri) sf – vedz tu angunã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: angunãarãs5
arãs5 (a-rắsŭ) sm arãsh (a-rắshĭ) – unã agru-prici tsi sh-u-adutsi cu unã cãtushi ma mari, cu guna galbinã-aroshi (cu dãmtsi lãi) shi cu per pi ureclji
{ro: râs (animal)}
{fr: lynx}
{en: lynx}
bardzu
bardzu (bár-dzu) adg bardzã (bár-dzã), bardzi (bár-dzi), bardzã (bár-dzã) – cal i mulã cu chealea albã, amisticatã cu multi alti hromi; numã datã a unui cal i mulã tsi ari ahtari cheali; barzã
{ro: bălan pestriţ}
{fr: blond filasse et bariolé (en parlant des chevaux et des mulets)}
{en: (for horses and mules) with white and motley skin}
ex: ncarcã bardza (mula bardzã)
§ barzã (bár-zã) sf bãrzã (bắr-zã) – mulã tsi easti cu chealea albã; bardzã
{ro: bălan}
{fr: mulet blanc}
{en: white mule}
§ bardzucanat (bar-dzu-cá-natŭ) adg bardzucanatã (bar-dzu-cá-na-tã), bardzucanats (bar-dzu-cá-natsĭ), bardzucanati/bardzucanate (bar-dzu-cá-na-ti) – oai i caprã cu guna albã-bagavã-sivã sh-cu cu dãmtsã aroshi pri cap
{ro: oaie sau capră albă cu pete roşii pe cap}
{fr: mouton gris ou chèvre grise qui a des raies rouges le long de sa tête}
{en: grey sheep or goat with red streaks on the head}
beau2
beau2 (beáŭ) sm bei (béĭ) – agruprici (cu guna bealã) tsi sh-u-adutsi cu-un agrucãni sh-cari s-cunoashti dupã aurlarea-a lui, “beau!”
{ro: fiară cu pielea pestriţă care seamănă cu un câine}
{fr: une sorte de bête sauvage bigarrée ressemblant au chien}
{en: species of wild beast resembling a dog}
bel2
bel2 (bélŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (pravdã) tsi easti cu perlu albu sh-niheamã ca-arus; beal, bealbish, bealish, cil
{ro: bălan şi puţin blond}
{fr: blanc et un peu blond}
{en: white and a little blond}
ex: tsaplu atsel bel (cu guna albã); oaea bealã; un cãni bel aviglja casa; cu palma dãnda pri cheptu-lj bel (albu); dzatsi nveasti beali,-analti
§ beal (beá-lŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (unã cu bel2)
§ bealbish (beál-bishĭŭ) adg bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi), bealbish (beál-bishĭ), bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi) – (pravdã) cu perlu albu-mushutic; bealish, albu-arus, mushutic, bel
{ro: frumuşel, bălan}
{fr: blanc-gentil}
{en: beautiful, blond}
ex: albu, bealbish (mushat, arus); eara un ficior bealbish (mushutic, arus); njel bealbish
§ bealish (beá-lishĭŭ) adg bealishi/bealishe (beá-li-shi), bealish (beá-lishĭ), bealishi/bealishe (beá-li-shi) – (pravdã) cu guna (perlu, chealea) albã; albu-bel, beal, bealbish
{ro: bălan}
{fr: blond filasse (très clair)}
{en: blond}
ex: Polca, bealishi cãtsauã (cu chealea, perlu albu)
bideni/bidene
bideni/bidene (bi-dé-ni) sf bidenj (bi-dénjĭ) – stranj di muljari tsi s-bagã pisuprã di fustani, cu ghunã, cu mãnits lundzi, sh-di-aradã lungu pãnã di dzinuclji; chiurcu, bundã, gunã, sac
{ro: haină îmblănită (de femeie); scurteică, biden}
{fr: manteau fourré (de femme), avec manche et tombant jusqu’aux genoux}
{en: (woman) fur coat}
ex: bideni (gunã) cu vulchi galbini; tsal Naum, bideni (gunã) mari; nj-adusi bidenea; s-purta multu nãoarã bidenjli
§ bundã1 (bún-dã) sf bundi/bunde (bún-di) – (unã cu bideni)
ex: lja-ts bunda (guna) cã easti arcoari; Niculceanj cu bundi (stranji di ghunã); feati cu bundi (bidenj) di nafei; bundã i bideni
cãlpachi/cãlpache
cãlpachi/cãlpache (cãl-pá-chi) sf cãlpãchi (cãl-pắchĭ) – unã soi di capelã di gunã, purtatã tu chirolu veclju, di oaminjlji mãri sh-avuts dit Turchii; capelã, cãciulã
{ro: calpac}
{fr: colback; sorte de coiffure (bonnet de fourrure) d’homme}
{en: old kind of a man head-dress, usually fringed with fur, worn by a prince or high boyard}
ex: cu cãlpachea (capela) pri dzinuclju
cãndushi/cãndushe
cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari
§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)