|
|
grãtsescu
grãtsescu (grã-tsés-cu) adg – vedz tu Grãtsii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: Grãtsiialfa
alfa (ál-fa) invar – prota gramã (litirã) dit alfabetlu grãtsescu;
(expr:
1: di la alfa = ditu-nchisitã, ditu-arhii;
2: io-ts dzãc alfa, tini-nj dzãts vita = io tsã dzãc unã, tini-nj dzãts altã)
{ro: prima literă din alfabetul grecesc}
{fr: première lettre de l’alphabet grec}
{en: first letter of the Greek alphabet}
ex: u lom di la alfa
(expr: ditu-arhii, ditu-ahiurhitã)
§ alfavitari/alfavitare sf alfavitãri (al-fa-vi-tắrĭ) – prota carti di sculii a njitslor, dit cari nveatsã dyivãsirea shi scriarea-a gramatilor shi a zboarãlor
{ro: abecedar}
{fr: abé-cédaire}
{en: primer, spelling book}
ceamcu
ceamcu (cĭám-cu) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – soi di gioc armãnescu (grãtsescu shi arbinshescu) iu, di-aradã, giucãtorlu din cap tsi tradzi corlu easti atsel cari dealihea gioacã, cu frãndzeri di trup, mãnj shi cicioari
{ro: dans aromânesc}
{fr: sorte de danse chez les Aroumains}
{en: Aromanian folk dance}
ex: ceamcul tradzi el; la numtsã nu-s ceamcuri tu ubor
§ ceamcea (cĭám-cĭa) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – (unã cu ceamcu)
ex: ceamcea u gioacã multsã
§ ceamce (cĭám-ce) adv – (gioacã) ca arbineshlji
{ro: (dansează) ca albanezii}
{fr: (dansent) comme les Albanais}
{en: (dance) as the Albanians do}
ex: gioacã ceamce (ca arbineshlji)
dh…
dh… (tu nchisitã, sh-cãtivãrãoarã tu mesea-a zboarãlor) – vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu d…; [bãgats oarã cã, multi ori, avem zboarã tsi s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “d” sh-cu boatsea grãtseascã “dhelta”. [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) s-astãsi nomlu: “Zboarãli cari au sonlu grãtsescu “dhelta”, scriat di noi “dh”, ma s-pronuntsã tu multi grai armãneshti sh-cu “d”, shi zboarãli nali, neologhismili, tsi va s-hibã introdusi ma nclo sh-cari au sonlu “d” tsi va poatã s-hibã pronuntsat shi “dh”, va sã ngrãpseascã cu “d”; ma va si s-aproachi shi varianta cu “dh”; sibepea easti cã, dupã cum u dzãsim ma nsus, shi dupã cum easti grailu-a omlui, multi zboarã s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “d” sh-cu boatsea grãtseascã “dh” (dhelta); tu dictsiunarlu-aestu, zboarãli tsi s-avdu cu boatsea “dhelta” va s-hibã ngrãpsiti dauãli turlii: sh-cu latinicheasca boatsi “d” shi cu grãtseasca boatsi “dh” (dhelta); di-aradã, noima-a zborlui easti datã mash cãndu-l scriem cu “d” shi avem pitritseari la-aestu zbor, cãndu-l scriem cu “dh”]
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdoi
doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã
§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)
§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)
§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)
§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji
fitheauã
fitheauã (fit-hĭá-uã) sf fithei (fit-hĭéĭ) [bãgats oarã cã tu-aestu zbor, gramatili “t” shi “h” suntu consoani simpli shi s-avdu ahoryea: eali nu s-avdu ca consoana compusã “th” (theta grãtsescu] – ayitã tinirã (plantã tsi fatsi auã)
{ro: viţă de vie tânără}
{fr: jeune (pied de) vigne}
{en: young vine}
gh…
gh… (tu nchisitã, sh-cãtivãrãoarã tu mesea-a zboarãlor) – vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu g… [bãgats oarã cã, multi ori, avem zboarã tsi s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “g” sh-cu boatsea grãtseascã “ghamma”. [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) s-astãsi nomlu: “Semnul grãtsescu “ghamma” s-pronuntsã doauã turlii shi va si sã ngrãpseascã cu doauã seamni: (i) cãndu s-avdi ascur (va dzãcã, cãndu nu s-aflã nãintea-a sonurilor e shi i), va si sã scrii cu litirli g (shi gh) shi (ii) cãndu s-avdi moali (va dzãcã, cãndu s-aflã nãintea-a sonurilor e shi i) va si sã scrii cu litira y”; sibepea easti cã, dupã cum u dzãsim ma nsus, shi dupã cum easti grailu-a omlui, multi zboarã s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “g” sh-cu boatsea grãtseascã “gh” (ghamma); tu dictsiunarlu-aestu, zboarãli tsi s-avdu cu boatsea “ghamma” ascurã va s-hibã ngrãpsiti dauã turlii: sh-cu latinicheasca boatsi “g” shi cu grãtseasca boatsi “gh” (ghamma); di-aradã, noima-a zborlui easti datã mash cãndu-l scri-em cu “g” shi avem pitritseari la-aestu zbor, cãndu-l scriem cu “gh”]
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-ArmãneascãGrãtsii
Grãtsii (Grã-tsí-i) sf fãrã pl – crat tsi sã ntindi tu partea dit Not (Sud) shi Datã a Ivropiljei, tu cari s-aflã sh-giumitatea dit Notlu-a Machiduniiljei; Gãrtsii
{ro: Grecia}
{fr: Grèce}
{en: Greece}
§ Gãrtsii (Gãr-tsí-i) sf fãrã pl – (unã cu Grãtsii)
§ grec (grécŭ) sm, sf greacã (greá-cã) grets (grétsĭ), greatsi/greatse (greá-tsi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Grãtsii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo; om tsi bãneadzã deadun cu-armãnjlji dit Machi-dunii shi easti di sãndzili shi miletea-a atsilor tsi bãneadzã tu Grãtsii; elin;
(expr: greclu u-ari stricãtoarea-aruptã = easti om tsi s-aspari lishor, tsi easti cu fricã)
{ro: grec}
{fr: grec}
{en: Greek}
ex: veadi greclu sh-tutã greaca; cripã armãnlu, strigã greaca; tu-armãni shi tu greatsi; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; greclu-i lemnu putrid; vidzush dhicunjar? dzã-lj grec!; gumarlu tu gumarangati shi greclu tu grãdinã xeanã; greclu sh-arhundu, alj va mputã; ts-arãtsi curlu ca grec
§ gricami/gricame (gri-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di grets; tuts gretslji di pri loc
{ro: număr de greci}
{fr: nombre de grecs; l’ensemble des grecs}
{en: number of Greeks; all Greks together}
ex: mandrã di turtsã shi gricami
§ gricuman (gri-cu-mánŭ) sm, sf, adg gricumanã (gri-cu-má-nã), gricumanj (gri-cu-mánjĭ), gricumani/gricumane (gri-cu-má-ni) – armãn tsi sh-alãsã pistea (limba) shi dzãtsi cã nu easti armãn ma grec
{ro: aromân care spune că este grec}
{fr: aroumain qui est partisan phanatique des grecs}
{en: Aromanian who believes that he is Greek}
ex: easti hilja-a unui gricuman
§ grãtsescu (grã-tsés-cu) adg grãtseascã (grã-tseás-cã), grãtseshtsã (grã-tsésh-tsã), grãtseshti/grãtseshte (grã-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu gretslji; di grets; gãrtsescu; gãrcu;
itãrii/itãrie
itãrii/itãrie sf itãrii (i-tã-ríĭ) – numa-a unei sutsatã grãtseascã di-aoa sh-vãrã 200 di anj tsi s-alumta trã iliftiria-a cratlui grãtsescu di sum giuglu nturtsescu; sutsatã
{ro: eterie}
{fr: association, l’Hétairie}
{en: association, hetaeria}
th…
th… tu nchisitã (sh-cãtivãrãoarã tu mesea-a zboarãlor) – vedz shi zboarãli tsi au t… tu nchisitã (sh-cãtivãrãoarã tu mesea-a zboarãlor). [bãgats oarã cã, multi ori, avem zboarã tsi s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “t” sh-cu boatsea grãtseascã “theta”. [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) s-astãsi nomlu: “Zboarãli cari au sonlu grãtsescu “theta”, scriat di noi “th”, ma s-pronuntsã tu multi grai armãneshti sh-cu “t”, shi zboarãli nalili, neologhismili, tsi va s-hibã introdusi ma nclo sh-cari au sonlu “t” tsi va poatã s-hibã pronuntsat shi “th”, va sã ngrãpseascã cu “t” (cãtivãrãoarã, f, s); ma va si s-aproachi shi varianta cu “th”; sibepea easti cã, dupã cum u dzãsim ma nsus, shi dupã cum easti grailu-a omlui, avem zboarã tsi s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “t” sh-cu boatsea grãtseascã “th” (theta); tu dictsiunarlu-aestu, zboarãli tsi s-avdu cu boatsea “theta” va s-hibã ngrãpsiti dauãli turlii: sh-cu latinicheasca boatsi “t” shi cu grãtseasca boatsi “th” (theta); di-aradã, noima-a zborlui easti datã mash cãndu-l scriem cu “t” (icã f, s) shi, cãndu-l scriem cu “th”, avem pitritseari trã noima-a lui, la-aestu zbor].
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãyeasu!
yeasu! (yĭá-su) inter – zbor grãtsescu di ghinuiri, cãndu ti aflji cu cariva i cãndu tsã ljai sãnãtati
{ro: salutare!, noroc!}
{fr: salut!, adieu!}
{en: hi!, bye-bye!}
§ yeanasu! (yĭá-na-su) inter – unã soi di apandisi tsi s-da a atsilui tsi-lj si oarã ca unã soi di un “yeasu sh-a tsia”
{ro: salutare!, noroc! (şi ţie)}
{fr: salut!, adieu! (a toi aussi)}
{en: hi!, bye-bye! (to you also)}
ex: apoea sh-fac cãti un yeasu!, yeanasu; yeasu, yeanasu, pãnã nã cãlim