DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grindinã

grindinã (grín-di-nã) sf grindinj (grín-dinjĭ) – cumatã njicã di gljatsã (ca unã chitritseuã) tsi cadi deadun cu chicutli di ploai, di-aradã veara cãndu fatsi unã furtunã mari;
(expr:
1: adzã ploai, mãni grindinã = pãtsãsh adzã tsiva, mãni va s-pats sh-cama-arãu;
2: (easti, aspuni) ca bãtut di grindinã = easti, aspuni nvirinat;
3: cari fudzi di ploai, da di grindini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari;
4: bãtutlu di grindini, nu s-aspari di ploai = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj cad biljei mãri pristi cap, sh-nu-l mata mealã atseali njitsli tsi-l cãrtea pãnã atumtsea;
5: cãndu nu-ari ploai, sh-grindina i bunã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu poati s-li aibã tuti ashi cum li va el, cum ari el ananghi, ma lipseashti s-ifhãrãstiseascã sh-cu-atseali mash tsi poati s-aibã)
{ro: grindină}
{fr: grêle}
{en: hail}
ex: un munti mari, mari... di-unã parti da neauã, di-alantã grindinã (angu-citoari: limãdura); ãlj cura lãcrinjli ca grindina; iu cãdea tufechili ca grindina, aclo sã nhidzea nãsã

§ grindini/grindine (grín-di-ni) sf grindinj (grín-dinjĭ) – (unã cu grindinã)
ex: tricu furtuna sh-grindinea

§ grãndinã (grắn-di-nã) sf grãndinj (grắn-dinjĭ) – (unã cu grindinã)
ex: deadi grãndinã ca nuca; da ploai sh-da grãndinã; ploai sh-grindinã dãdea;

§ grãndini/grãndine (grắn-di-ni) sf grãndinj (grắn-dinjĭ) – (unã cu grindinã)

§ grindineadzã (grin-di-neá-dzã) vb I unipirs grindinã (grin-di-nắ), grindina (grin-di-ná), grindinatã (grin-di-ná-tã), grindina-ri/grindinare (grin-di-ná-ri) – da (cadi) grindinã;
(expr: l-grin-dinedz un lucru = lu-aspel, l-fac un lucru tra s-lutseascã, sã nyiliceascã ca grindina)
{ro: cădea grindină, grindina}
{fr: grêler}
{en: hail}
ex: s-grindinarã (s-alghirã) stranjili

§ grindinat (grin-di-nátŭ) adg grindinatã (grin-di-ná-tã), grindinats (grin-di-nátsĭ), grindinati/grindinate (grin-di-ná-ti) – pristi cari cãdzu grindinea; tsi fu agudit di grindinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn