|
|
grãmadã
grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz
§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)
§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)
§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)
§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun
clãndu
clãndu (clắn-du) sn clãnduri (clắn-durĭ) – stog di lãnã ghini scãrminatã cu mãna, cari lipseashti trãdzeari la drãshtealã;
(expr: u fac clãndu lãna = u trag lãna, u scarmin ghini cu mãna)
{ro: grămadă de lână bine scărmănată}
{fr: tas de laine bien cardée avec les mains}
{en: pile of hand carded wool}
ex: lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; na lãna-aestã, s-nj-u tradz, s-u fats clãndu (s-u scarminj ghini cu mãna)
§ cljindzu (cljín-dzu) sn cljindzuri (cljín-dzurĭ) – (unã cu clãndu)
ex: cljindzul albu, laiu-s-fatsi, lailu, albu nu
cup
cup (cúpŭ) sm cuchi (cúchĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; culeu, grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, monceau}
{en: heap, pile}
§ culeu2 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu cup)
dãrãm
dãrãm (dã-rắmŭ) (mi) vb I dãrãmai (dã-rã-máĭ), dãrãmam (dã-rã-mámŭ), dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) –
1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; surpu, sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; sutrupsescu, afãnsescu, cãtã-strãpsescu, prãpãdescu, etc.;
2: dinjic un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, etc. (fig: mi dãrãm trã cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; mor sh-cher trã cariva)
{ro: dărâma, distruge; dumica}
{fr: ruiner, démolir, detruire; émietter}
{en: ruin, demolish, destroy; crumble}
ex: va s-li dãrãmã (surpã) casili; s-dãrãmã dupã nãsã (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); dãrãmã (dinjicã) niheamã pãni tu lapti
§ dãrãmat (dã-rã-mátŭ) adg dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmats (dã-rã-mátsĭ), dãrãmati/dãrãmate (dã-rã-má-ti) –
1: (unã binai, casã, punti, etc.) tsi easti surpatã (aspartã, datã di padi, ruzuitã); arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; surpat, sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; sutrupsit, afãnsit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, etc.;
2: tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc.
{ro: dărâmat, distrus; dumicat}
{fr: ruiné, démoli, detruit; émietté}
{en: ruined, demolished, destroyed; crumbled}
ex: cãndu eshti dãrãmat (fig: sutrupsit) di yin
§ dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) sf dãrãmãri (dã-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dãrãmã; surpari, sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; sutrupsiri, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, etc.; dinjicari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a dărâma, de a distruge; de a dumica; dărâmare, distrugere; dumicare}
{fr: action de ruiner, de démolir, de detruire; d’émietter}
{en: action of ruining, of demolishing, of destroying; of crumbling}
grumbã
grumbã (grúm-bã) sf – vedz tu grãmadã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãmadãgrumbur
grumbur (grúm-burŭ) sf – vedz tu grãmadã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãmadãgrumur
grumur (grú-murŭ) sn – vedz tu grãmadã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãmadãgumaradã
gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf – vedz tu grãmadã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãmadãmademi/mademe
mademi/mademe (ma-dé-mi) sf madenj (ma-dé-njĭ) – adunãturã (grãmadã, grumur, suro, etc.) di lucri (cãrbunj, cãlcheri, shcãmbi, chetsrã tsi au her, amalamã, asimi, etc. tu eali), tsi s-aflã sum loc (di iu omlu li scoati cã ari ananghi di eali); madeni
{ro: mină}
{fr: mine}
{en: mine}
ex: acumpãrarã unã mademi di scuteari cheatrã; aestã tsi aflash tini easti unã mademi
§ madeni/madene (ma-dé-ni) sf madenj (ma-dé-njĭ) – (unã cu mademi)
mãrunã
mãrunã (mã-rú-nã) sf mãruni/mãrune (mã-rú-ni) shi mãrunj (mã-rúnjĭ) –
1: stranj di muljari;
2: zãvon di nveastã nauã;
3: cusitsã di featã acãtsati deavãrliga di cap;
4: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui di tsap, ficior, etc.;
5: lao; tufã di arburi;
(expr: unã mãrunã di... = unã multimi, unã grãmadã di...)
{ro: îmbrăcăminte de femeie; voal de mireasă; cosiţe învârtite în jurul capului; moţ de păr mai lung deasupra frunţii de ţap, băiat, etc.; mulţime, tufiş}
{fr: habit de femme; voile de nouvelle mariée; tresses d’une femme fixées autour de sa tête; foule, fourré}
{en: women dress; bride veil; tuft of hair above the forehead of a he-goat or a boy; crowd, thicket}
ex: ts-bãgash giuplu shi mãruna (vlashca, zãvonlu); vitsina ndreaptã cu dramna sh-cu mãruna (vlashca); unã mãrunã
(expr: grãmadã, multimi) ntreagã eara arãsturnatã, fidãnj cu trupurli lundzi sh-mushati
mbirduescu
mbirduescu (mbir-dhu-ĭés-cu) (mi) vb IV mbirduii (mbir-dhu-íĭ), mbirdueam (mbir-dhu-ĭámŭ), mbirduitã (mbir-dhu-í-tã), mbirdui-ri/mbirduire (mbir-dhu-í-ri) – mintescu lucrili sh-li fac s-nu mata hibã tu-aradã; aruc stog (tu-unã grãmadã) un lucru pristi-alantu; mi-ameastic, mi pingu sh-mi-apitrusescu deadun cu altsã; mintescu, birdipsescu, mberdosescu, ambãrtuescu
{ro: încurca, încâlci, învălmăşi}
{fr: embrouiller, entrelacer, enchêvetrer}
{en: throw into disorder, mix up, tangle up, entangle}
ex: yin di si mbirduescu (mintescu) lucrili
§ mbirduit (mbir-dhu-ítŭ) adg mbirduitã (mbir-dhu-í-tã), mbirduits (mbir-dhu-ítsĭ), mbirdui-ti/mbirduite (mbir-dhu-í-ti) – tsi easti mintit sh-fãrã aradã; tsi easti apitrusit sh-amisticat cu altsã; mintit, birdipsit, mberdosit, ambãr-tuit
{ro: încurcat, încâlcit, învălmăşit}
{fr: embrouillé, entrelacé, enchêvetré}
{en: thrown into disorder, mixed up, tangled up, entangled}
§ mbirduiri/mbirduire (mbir-dhu-í-ri) sf mbirduiri (mbir-dhu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mintescu lucrili shi suntu fãrã-aradã; mintiri, birdipsiri, mberdosiri, ambãrtuiri, mintiturã, siyisi
{ro: acţiunea de a încurca, de a încâlci, de a învălmăşi; încurcare, încâlcire, învălmăşire}
{fr: action d’embrouiller, d’en-trelacer, d’enchêvetrer}
{en: action of throwing into disorder, of mixing up, of tangling up, of entangling}
§ birdipsescu (bir-dhip-sés-cu) vb IV birdipsii (bir-dhip-síĭ), birdipseam (bir-dhip-seámŭ), birdipsitã (bir-dhip-sí-tã), birdipsiri/birdipsire (bir-dhip-sí-ri) – (unã cu mbirduescu)
§ birdipsit (bir-dhip-sítŭ) adg birdipsitã (bir-dhip-sí-tã), birdipsits (bir-dhip-sítsĭ), birdipsiti/bir-dipsite (bir-dhip-sí-ti) – (unã cu mbirduit)
§ birdipsiri/bir-dipsire (bir-dhip-sí-ri) sf birdipsiri (bir-dhip-sírĭ) – (unã cu mbirduiri)
§ ambãrtuescu (am-bãr-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV ambãrtuii (am-bãr-tu-íĭ), ambãrtueam (am-bãr-tu-ĭámŭ), ambãrtuitã (am-bãr-tu-í-tã), ambãrtuiri/ambãrtuire (am-bãr-tu-í-ri) – (unã cu mbirduescu)