|
|
grãdinar
grãdinar (grã-di-nárŭ) sm – vedz tu grãdinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãdinãgrãdinã
grãdinã (grã-dí-nã) sf grãdinj (grã-dínjĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-teasã multu; gãrdinã, bãhce, buhce, perivoli;
(expr: bãnedz ca tu grãdina-al Dumnidzã = duc unã banã multu bunã iu nu-nj lipseashti tsiva)
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: adãpats grãdinjli (bãhceadzlji); bãnam tu-unã casã cu grãdinã; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; earba arauã nu cheari diunãoarã din grãdinã; tu grãdinã eara un pat iu durnja lamnja
§ gãrdinã (gãr-dí-nã) sf gãrdinj (gãr-dínjĭ) – (unã cu grãdinã)
ex: tu gãrdina-a voastrã suntu multsã ponj; amirãlu s-priimna prit gãrdinã shi-l vidzu
§ grãdinushi/grã-dinushe (grã-di-nú-shi) sf grãdinushi/grãdinushe (grã-di-nú-shi) – grãdinã njicã; gãrdinushi, grãdinici, gãrdinici, bãhcic, buhcic
{ro: grădiniţă}
{fr: petit jardin (potager)}
{en: small (vegetable) garden}
§ gãrdinushi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) sf gãrdinu-shi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) – (unã cu grãdinushi)
§ grãdinici1/grãdinice (grã-di-ní-ci) sf grãdinici (grã-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)
§ gãrdinici1/gãrdinici (gãr-di-ní-ci) sf gãrdinici (gãr-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)
§ grãdinici2 (grã-di-nícĭŭ) sn grãdinici/grãdinice (gãr-di-ní-ci) – (unã cu grãdi-nushi)
ex: vruta sh-doarmi n grãdinici
§ gãrdinici2 (gãr-di-nícĭŭ) sn gãrdinici/gãrdinice (grã-di-ní-ci) – (unã cu grãdinushi)
ex: avem sh-noi strã casã un gãrdinici
§ grãdinar (grã-di-nárŭ) sm grãdinari (grã-di-nárĭ) – omlu tsi-ari vrundida-a unei grãdinã (s-u seaminã, s-u-adapã, s-u curã di erguri icã s-u-aveaglji); gãrdinar, bãhcivãngi, buhcivãngi
prash1
prash1 (práshĭŭ) sm prash (práshĭ) – zãrzãvati, criscutã di om (di-aradã tu bãhce ma poati si s-aflã sh-agrã, multu ma njicã tu pãduri), tsi sh-u-adutsi cu tseapa veardi (tu videari, gustu sh-anjurizmã, mash cã easti multu ma mari), cu truplu multu gros sh-analtu, faptu di frãndzãli tsi sta anvãrtiti unã pristi-alantã (buni trã bãgari tu gheli, mãcãri, sh-tu piti), cu caplu ma gros sh-cãrnos tsi armãni tu loc, dit cari es arãdãtsinjli ca unã barbã; preash, preas;
(expr:
1: lu-acats tu prash = lu-acats cu minciuna; lu-acats cãndu fatsi un lucru (tsi nu lipseashti fãtseari) sh-nu mata poati s-dzãcã cã nu easti dealihea;
2: vindi prash a grãdinarlui = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi caftã s-urnipsescã pri cariva tsi shtii; cari caftã s-lji vindã un lucru a unui tsi lu-ari, shi nu lj-ari ananghi)
{ro: praz}
{fr: poirot}
{en: leek}
ex: un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); prashlu s-mãcã pãn tu Martsu: dupã Martsu s-amputi, cã-l beasi Martsul; mãcãm ti prãndzu carni cu prash; cãt ma-area prashlji, ahãt ma groshi-s-fac; l-pitricu mã-sa s-acumpãrã di dzatsi paradz prash; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; cari yini sã-l bag tu sac, sã-lj dau unã furtii di prash; lo ficiorlu mula cu prashlji, u discãrcã la mã-sa acasã; s-alumtã cu oastea shi tsã-lj tãlje ca prashlji pãn di un; sã-nj dai vãrã minti, ca s-lu-acats tu prash
(expr: s-lu-acats cãndu fatsi lãeatsa peascumta, cã nu va s-lu-aducheascã vãrnu); cari s-lu-acatsã tu prash
(expr: cã dzãtsi minciunj), cã nu-ari pindarã; vai aveglju astã searã s-lu-acats furlu tu prash
(expr: furlu cãndu furã); s-hãrisi, cã s-acãtsã furlu tu prash
(expr: cãndu fura)
§ preash (preáshĭŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)
§ preas (preásŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)
ex: acumpãrai nã sutã di capiti di preas
§ prasat (pra-sátŭ) sn prasati/prasate (pra-sá-ti) – mãcari di prash
{ro: mâncare de praz}
{fr: plat aux poirots}
{en: dish made with leeks}
ex: dada featsi ti tsinã, prasat cu limonji
si2/se
si2/se (si) shi sã2 (sã) shi s2 (s-) cong (cu cari s-fatsi congiun-ctivlu) – sã
{ro: să}
{fr: que, si}
{en: that}
ex: si-lj (sã-lj) da niscãnti oi; si-sh (sã-sh) veadã pãrintsãlj; si (sã) s-aspunã semnu cu noi; va si (sã) sapã grãdinarlu tra si (sã) poatã s-vindã prash; ca turcu si (sã) eara; si (sã) chicãseascã fumeljli a noastri; ea va s-es dit apã; ntsipurã s-facã unã vii; s-aveam putearea-a ta; scoalã-ti si (si = cong) s-ducã (s = pr refl) la bisearicã; si s-batã cu zmeulu
tseapã1
tseapã1 (tseá-pã) sf tseapi/tseape (tseá-pi) – zãrzãvati (tsi sh-u-adutsi tu videari cu earba, cãndu easti tinirã), tsi bãneadzã 2-3 anj, cu-unã arãdãtsinã tu loc tsi sã ngroashi multu tu bitisita-a andoilui an di banã (shi s-fatsi ca unã topã mari ngrupatã tu loc sh-adratã di peturi tsi sta un pisti-alantu), dit cari creashti truplu ndreptu, cu frãndzã lundzi, subtsãri, ca chelindri (sulini) golj nuntru, tsi scoati lilici njits, albi-verdzã adunati stog ca unã topã (la capitlu-a unei frãndzã dit mesi, ma mari sh-ma groasã di-alanti), tsi ari unã-anjurizmã greauã tsi-l fatsi omlu s-lãcrimeadzã lishor shi easti bunã (veardi i uscatã) trã mãcari tut anlu (s-bagã tu gheli icã tu pitili di veardzã tra s-lã da unã nustimadã ahoryea); curmidã; (fig: tseapã = partea ngrushatã tsi u au ndauã lãludz nuntru tu loc (ca unã tseapã), dit cari creashti lãluda cati an primuveara; expr:
2: lj-bag tseapi = lj-bag tseapi curati sh-chisati pristi vinitetsli tsi lj-ari cariva pri trup, dupã tsi ari mãcatã un mari shcop; zbor tsi s-dzãtsi sh-atumtsea cãndu-l bats multu, cãndu-lj dai un mari shcop a unui;
3: tseapi ntr-oclji! = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi-unã glãrimi, tsi dutsi zboarã, tsi nu poati s-tsãnã un mistico)
{ro: ceapă}
{fr: oignon}
{en: onion}
ex: nã moashi cu grunjlu n loc (angucitoari: tseapa); nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); dada featsi pitã di tseapi; grãdinarlu nj-adusi 100 di ucadz di tseapã; bãgai sh-mini dzatsi tseapi di flori (fig: pãrtsãli ngrushati tsi s-bagã tu loc); cãt u-ai (cãt custuseashti) tseapa?
§ tsipicã (tsi-pí-cã) sf tsipitsi/tsipitse (tsi-pí-tsi) – tseapã ma njicã
{ro: ceapă mică}
{fr: petit oignon}
{en: small onion}