|
|
giungiunã
giungiunã (gĭun-gĭú-nã) sf – vedz tu giungiulã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giungiulãgiungiunar
giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic
§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)
§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj
§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)
§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)
§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)
§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)
§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari
carcalec
carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}
§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets
§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)
§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã
§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã
§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)
§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior
§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}
dzendzer
dzendzer (dzén-dzerŭ) sm – vedz tu giungiunar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giungiunardzindzinar
dzindzinar (dzín-dzi-narŭ) sm – vedz tu giungiunar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giungiunardzindzir
dzindzir (dzín-dzirŭ) sm – vedz tu giungiunar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giungiunargarafilã
garafilã (ga-rá-fi-lã) sf garafili/garafile (ga-rá-fi-li) – lilici di boi njicã, tsi creashti sh-agrã tu cãmpu ma easti di-aradã criscutã tu grãdinã ti mushuteatsa-a ljei, cu frãndzã strimti shi lundzi tsi sta pi trup andicra unã di-alantã sh-cu lãludz aroshi, albã i trandafilii, tsi da unã anjurizmã mushatã; garoaflã, garufljauã; carafilã, caranfil, caranfilã, caranfir, giungiulã, giungiunã, junjulã
{ro: garoafă}
{fr: oeillet}
{en: carnation}
ex: scumpa-a mea garafilã
§ garoaflã (ga-rŭá-flã) sf garoafli/garoafle (ga-rŭá-fli) – (unã cu garafilã)
ex: tu loc di bãlidz, vasilcadz, trandafli shi garoafli
§ garufljauã (ga-ru-fljĭá-ŭã) sf garufljei (ga-ru-flĭéĭ) – (unã cu garafilã)
§ carafilã (ca-ra-fí-lã) sf carafili/carafile (ca-ra-fí-li) – (unã cu garafilã)
ex: ari trei paturi di carafili (garoafli) tru grãdinã
§ caranfilã (ca-ran-fí-lã) sf caranfili/caranfile (ca-ran-fí-li) – (unã cu garafilã)
§ caranfil (ca-ran-fílŭ) sm caranfilj (ca-ran-fíljĭ) – (unã cu garafilã)
§ caranfir (ca-ran-fírŭ) sm caranfiri (ca-ran-fírĭ) – (unã cu garafilã)
ghincalã2
ghincalã2 (ghin-cá-lã) sf ghincali/ghincale (ghin-cá-li) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, chirchinec, cherchinez, giungiunar, jujunar, juji;
(expr: easti ca ghincala = zburashti multi, vruti sh-nivruti, tut chirolu)
{ro: greier}
{fr: grillon, cigale}
{en: cricket}
§ yincalã2 (yin-cá-lã) sf yincali/yincale (yin-cá-li) – (unã cu ghincalã2)
ex: cãntã yincala di cãldurã
giungiulã
giungiulã (gĭun-gĭú-lã) sf giungiuli/giungiule (gĭun-gĭú-li) – unã soi di lilici analtã shi aroshi; giungiunã, junjulã [aestã easti noima datã di dictsiunarlu Dalametra, ma el nu dzãtsi tsi soi di lilici easti; Papahagi, cari nu u cunoashti lilicea, u lja aestã noimã, shi adavgã tsi pistipseashti el: cã lilicea pari s-hibã unã cu garafila]
{ro: floare ínaltă şi roşie; garoafă(?)}
{fr: fleure haute et rouge; oeillet(?)}
{en: tall and red flower; carnation(?)}
§ giungiunã (gĭun-gĭú-nã) sf giungiuni/giungiune (gĭun-gĭú-ni) – (unã cu giungiulã)
§ junjulã (jĭun-jĭú-lã) sf junjuli/junjule (jĭun-jĭú-li) (unã cu giungiulã) [bãgats oarã cã aoa avem unã exceptsii la scriari; gramatili “nj” s-avdu ca dauã bots ahoryea, “n” shi “j”]
ex: Mitra eara arosh ca junjula
heavrã2
heavrã2 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) – soi di muscã (insectã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngrãnã, zãngãnar, giungiunar
{ro: bondar}
{fr: bourdon}
{en: bumble-bee}
ex: intrã unã heavrã (un zãngrãnã, un giungiunar) ãn casã; azbuirã heavra pisti mini
juji
juji (jĭujĭŭ) sm – vedz tu giungiunar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giungiunarjujuescu
jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV – vedz tu giungiunar2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giungiunar2