DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

giufcã

giufcã (gĭúf-cã) sf giuftsi/giuftse (gĭúf-tsi) – unã tufã di peani, icã unã parti cãrnoasã tsi s-aflã la ndauã turlii di pulj (ca cucotlu bunãoarã) tu partea di nsus a caplui (di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini); creastã, cresã
{ro: creastă (de cocoş)}
{fr: crête (de coq)}
{en: crest (of bird)}

§ giugiufcã (gĭú-gĭúf-cã) sf giugiufchi/giugiufche (gĭú-gĭúf-chi) shi giugiuftsi/giugiuftse (gĭú-gĭúf-tsi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); tufã, cuculj, fundã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã
{ro: moţ, creastă (pasăre)}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: giugiufchi di mãrdzeali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cheaptini/cheaptine

cheaptini/cheaptine (chĭáp-ti-ni) sm cheaptsãnj (chĭáp-tsãnj) – hãlati (ca unã ploaci suptsãri di os, metal, plasticã cu dintsã di-unã parti), faptã maxus tri discãcearea-a hirilor di per din cap (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspunã ndreptu); hãlati di metal cu dintsã (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari s-discaci itsi soi di hiri; hãlati (ma multu la plural) cu cari s-discaci, s-dizmeasticã hirili (di lãnã) dit arãzboi (scamnu di-arãzboi); cheptini, chiptinici, zornã, zugranã, dzugranã, discãcitor, discãcior, gribã, griblã, glibã;
(expr:
1: cheaptinili-a cucotlui = unã parti cãrnoasã tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus a caplui, di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini; creasta-a cucotlui, cresã, giufcã);
2: cheaptini di tradziri = cheaptini di discãceari, di scãrminari (lãna);
3: intru tu cheaptsãnj = mi-acats s-dizmeastic, s-discaci lãna)
{ro: pieptene}
{fr: peigne, carde}
{en: comb, card}
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; cheaptini di fildish; cheaptinã-ti cu cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinili?; s-trãdzem tu cheaptsãnj (scamnul di la-arãzboi); di cheaptsãnj ma s-plãndzi unã altã

§ cheptini/cheptine (chĭép-ti-ni) sm cheptsãnj (chĭép-tsãnj) – (unã cu cheaptini)

§ chiptinici (chip-ti-nícĭŭ) sn chipti-nici/chiptinice (chip-ti-ní-ci) – cheaptini njic
{ro: pieptene mic}
{fr: petite peigne}
{en: little comb}

§ chiptinar (chip-ti-nárŭ) sm chiptinari (chip-ti-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cheaptsãnj; atsel tsi cheaptinã (discaci, dizmeasticã) hirili di lãnã
{ro: pieptănar}
{fr: peigneur, cardeur}
{en: comb, carder}

§ cheaptin (chĭáp-tinŭ) (mi) vb I chiptinai (chip-ti-náĭ), chiptinam (chip-ti-námŭ), chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinari/chiptinare (chip-ti-ná-ri) – trec cu cheaptinili prit per tra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsãnjlji tra s-dizmeastic hirili di lãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

creastã1

creastã1 (creás-tã) sf creasti/creaste (creás-ti) – unã tufã di peani, icã unã parti cãrnoasã tsi u-au ndauã turlii di pulj (ca cucotlu bunãoarã) tu partea di nsus a caplui (di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini); cheaptinili-a cucotlui; cresã, giufcã
{ro: creastă (de cocoş)}
{fr: crête (de coq)}
{en: crest (of bird)}
ex: cucotlu ari creasta-aroshi; cucoate, sã-ts cadã creasta (cresa, giufca); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cresã

cresã (cré-sã) sf cresi/crese (cré-si) – unã tufã di peani, icã unã parti cãrnoasã tsi u-au ndauã turlii di pulj (ca cucotlu bunãoarã) tu partea di nsus a caplui (di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini); creastã, giufcã
{ro: creastă (de cocoş)}
{fr: crête (de coq)}
{en: crest (of bird)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tufã2

tufã2 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, ciuciulã, ciuciulcã, giugiufcã, bufcã
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: lu nciupã di tufã (ciuciulã); s-anciuparã doilji di tufã (bufcã); s-acãtsarã, fratili-a meu, di tufã (cuculj); s-anciupã, ore frãtic, doilji di tufã (ciuliili di per) shi dã un, dã alantu; tsã lu-anciupã lamnja di tufã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã