DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bata!

bata! (bá-ta) inter – zbor tsi ari noima di “unã soi, idyea soi”; zghiclu tsi-l scoati giucãtorlu cari ari unã carti isea cu-atsea avutã di-un altu giucãtor
{ro: la fel}
{fr: également, de même, en harmonie; cri du joueur qui a une carte égale à celle de son adversaire}
{en: equal, equally, the same; cry (shout) of a player who has an equal card to that of his adversary}
ex: cãntitsli s-njargã bata (unã soi), bata (deadun tu armunii) cu avyiuliili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carambolã

carambolã (ca-ram-bó-lã) sf caramboli/carambole (ca-ram-bó-li) – balã aroshi la un agioc (biliardu, agioc di measã di oaminj mãri); agudirea cu bala-a giucãtorlui, alti doauã bali la agioclu di biliardu
{ro: carambol}
{fr: carambole}
{en: red ball (billiard); cannon (billiard)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceamcu

ceamcu (cĭám-cu) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – soi di gioc armãnescu (grãtsescu shi arbinshescu) iu, di-aradã, giucãtorlu din cap tsi tradzi corlu easti atsel cari dealihea gioacã, cu frãndzeri di trup, mãnj shi cicioari
{ro: dans aromânesc}
{fr: sorte de danse chez les Aroumains}
{en: Aromanian folk dance}
ex: ceamcul tradzi el; la numtsã nu-s ceamcuri tu ubor

§ ceamcea (cĭám-cĭa) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – (unã cu ceamcu)
ex: ceamcea u gioacã multsã

§ ceamce (cĭám-ce) adv – (gioacã) ca arbineshlji
{ro: (dansează) ca albanezii}
{fr: (dansent) comme les Albanais}
{en: (dance) as the Albanians do}
ex: gioacã ceamce (ca arbineshlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chiclã

chiclã (chí-clã) sf chicli/chicle (chí-cli) – atsea tsi fatsi un giucãtor tsi s-anvãrteashti deavãrliga di el insush (multu-agonja sh-dip ca unã sfurlã), di-aradã pi mitca-a unui singur cicior (cãtivãrãoarã, pri gljatsã pi mitca di la dauãli cicioari); furlã
{ro: piruetă}
{fr: pirouette}
{en: pirouette}
ex: fãtsea chicli, chicli pri gljatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cor1

cor1 (córŭ) sn coruri (có-rurĭ) – agioc tsi-l fatsi laolu prit hori dumãnitsli (dzãlili pisimi, dzãlili di numtã, etc.) cãndu bãrbatslji shi muljerli s-tsãn di mãnã sh-fac un bair (lungu, ncljis i, ma multi ori, dishcljis, cu-un cap sh-cu-unã coadã) tu cari oaminjlji gioacã peanarga un dupã-alantu; bairlu di oaminj tsi gioacã; huro;
(expr:
1: trag corlu = escu tu caplu-a corlui shi-l trag dupã mini, multi ori cu-unã mãndilã tsi u flitur tu vimtu;
2: intru n cor = (i) mi-acats di mãnã cu-alantsã agiucãtori, iuva, tu bairlu di oaminj; (ii) intru sh-mini tu-atseali tsi s-fac (alishvirishi, etc.)
{ro: horă aromânească}
{fr: grande ronde paysanne aroumaine}
{en: Aromanian folk dance}
ex: albã sã-nj ti ved, lea sor, tsi nji ti-alãchish ãn cor; deadi earba shtirigoanja, corlu creashti la Buboanja; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; ti-acãtsash ãn cor, prindi s-giots; cari s-acatsã n cor, va nu va, vai gioacã; corlu diple s-anvãrteashti; dupã tsi tuts trapsirã corlu (tuts giucarã n caplu-a corlui); trãdzea tu-aradã corlu sh-anvãrtea mãndila n vimtu; scoasirã nveasta n cor s-tragã corlu; nunj cu flambura tu cor; cãndu s-acatsã nãsã n cor, s-adunã tuts ca s-u veadã cã giuca multu mushat; di-aclo iu giuca n cor, lj-anjurdzi scrum; yini oara s-alicheascã nveasta nauã cu gionili n cor; corlu-l trãdzea nveasta noauã

§ huro (hu-ró) sm huradz (hu-rádzĭ) – (unã cu cor1)
ex: hurolu (corlu) di Pashti; sh-lu trag hurolu (corlu) ninti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cumarã2

cumarã2 (cu-má-rã) sf cumãri (cu-mắrĭ) – agioc di cãrtsã iu tihea-aspuni ma multu, cari va s-amintã
{ro: joc de noroc}
{fr: jeu de hasard}
{en: game of luck}
ex: om tsi gioacã cumarã

§ cumargi (cu-mar-gí) sm cumargeadz (cu-már-gĭádzĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; hartupexi, agiucãtor, giucãtor, pantagi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes; celui qui joue aux jeux de hasard avec de l’argent}
{en: card player; gambler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã