|
|
gavumarã
gavumarã (ga-vu-má-rã) sf – vedz tu gav
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gavgav
gav (gávŭ) adg gavã (gá-vã), gayi (gáyĭ), gavi/gave (gá-vi) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: easti gavã (nu veadi) di ocljul astãngu
§ gãvusescu (gã-vu-sés-cu) vb IV gãvusii (gã-vu-síĭ), gãvuseam (gã-vu-seámŭ), gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) – cher videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju
{ro: chiorî}
{fr: éborgner; rendre borgne}
{en: lose sight from one eye}
§ gãvusit (gã-vu-sítŭ) adg gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusits (gã-vu-sítsĭ), gãvusiti/gãvusite (gã-vu-sí-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju; tsi ari urghitã di-un oclju; gav
{ro: chiorât}
{fr: éborgné}
{en: lost sight from one eye}
§ gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) sf gãvusiri (gã-vu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cheari videarea di la (urgheashti di) un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action d’éborgner; de rendre borgne; éborgnement}
{en: action of losing sight from one eye}
§ gavumarã (ga-vu-má-rã) sf gavumãri (ga-vu-mắrĭ) – atsea tsi ari atsel tsi ari urghitã shi nu veadi di oclji, urbari, urbea-tsã, urghiri
{ro: orbire}
{fr: aveuglement, cécité}
{en: blindness}
orbu
orbu (ór-bu) adg, sm, sf oarbã (ŭár-bã), orghi (ór-ghi), oarbi/oarbe (ŭár-bi) – atsel cari sh-ari chirutã doilji oclji; atsel cari nu poati s-veadã tsiva di doilji oclji; (fig: orbu = (i) un tsi nu para veadi ghini, easti ca orbu, cã nu veadi aproapea dip; (ii) loc ntunicos, scutidos, iu nu pots s-vedz tsiva; expr:
2: armasi orbu, easti orbu = (i) nu shtii tsi lipseashti sã shtibã; (ii) nu featsi carti, nu s-ari dusã la sculii;
3: orbu di-un oclju = tsi nu veadi di-un oclju mash; chior, gav;
4: am tihi oarbã; am tihi-arauã = nu-am dip tihi, hiu fãrã tihi;
5: mi-adar orbu = mi mbet multu, mi fac dzadã (cucutã, cãndilã, hrup, etc.);
6: di la orbu nu caftã oclji = s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã a unui sã-lj da tsiva tsi nu-ari, s-facã tsi nu poati, etc.;
7: acatsã orbul, scoati-lj ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a omlui cãndu fatsi un lucru ncot, digeaba; cãndu-lj fatsi a unui tsiva tsi nu-l mealã, nu-l ambudyiseashti cu tsiva dip;
8: deadi orbul di mur shi-lj si pari cã ma nclo loc nu-i = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu poati s-veadã ma diparti di tsi-lj si-aspuni n fatsã; nu poati s-aducheascã tsi poati si s-ascundã dupã zboarãli avdzãti di la cariva; etc.;
9: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu un tsi nu para shtii s-lu facã ghini un lucru lipseashti s-lu facã cum shtii, cãndu nu-ari altu ma bun, un mastur s-lu facã)
{ro: orb}
{fr: aveugle}
{en: blind}
ex: tsi tricu pri-afoarã, di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tuts orghilj shi shchiochilji s-avea adunatã aclo; nveatsã-l sh-nãs tehni s-nu-armãnã orbu
(expr: s-nu hibã un di-atselj tsi nu shtii s-facã tsiva); lu nveatsã ficiorlu gramati, s-nu lu-alasã orbu
(expr: fãrã carti, ca orbu); dusi la hani di s-adrã orbu
(expr: s-featsi dzadã, sã mbitã); nu vedz, oarbe? (fig: tsi, nu vedz dip? eshti orbu?); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; ficiori tsi-ashteaptã n gurã, ca tsiva pulj orghi; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: prota tihi slabã), s-mãritã cu nãs; noaptea-aestã easti oarbã (fig: scuti-doasã, cu niori, fãrã lunã icã steali); lucru cu yii, orbu va lu-adari
§ urghescu (ur-ghĭés-cu) vb IV shi I urghii (ur-ghíĭ), urgheam (ur-ghĭámŭ), urghitã (ur-ghí-tã), urghiri/urghire (ur-ghí-ri) shi urgheari/urgheare (ur-ghĭá-ri) – nj-cher videarea; fac altu si sh-chearã videarea; lj-scot ocljilj sh-lu-alas orbu; (fig: urghescu = (i) l-fac pri cariva s-nu veadã un lucru, icã s-nu li veadã lucrili ashi cum suntu; (ii) lj-dzãc minciunj sh-lu-arãd pri cariva)