DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

gantã

gantã (gán-tã) sf ganti/gante (gán-ti) – unã soi di stranj njic tsi-acoapirã mãna (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) faptu maxus tra s-u-afireascã mãna di arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; brumancã, mãnushi, hirotã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}
ex: cum s-aspealã gantili (mãnushli, hirotili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

brumancã

brumancã (bru-mán-cã) sf brumãntsi (bru-mắn-tsi) – unã soi di stranj njic (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) tsi-acoapirã mash mãna faptu maxus tra s-u-afireascã di-arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; mãnushi, gantã, hirotã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crucudil

crucudil (cru-cu-dílŭ) sm crucudilj (cru-cu-díljĭ) – prici tsi bãnea-dzã prit apili dit locurli caldi, multu mari, ca unã gushtiritsã ghigantã (easti di soea-a ljei) tsi poati s-aibã suti di chiladz, cu truplu lungu di vãrã 4-5 metri (sh-ma multu poati) acupirit di ploci usoasi, cu-unã coadã lungã, cu-un cap mari sumigos sh-cu dintsã mãri vãrtosh cari pot s-disicã pãnã sh-oaminj
{ro: crocodil}
{fr: crocodile}
{en: crocodile, alligator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghigantu

ghigantu (ghí-gan-tu) adg ghigantã (ghí-gan-tã), ghigantsã (ghí-gan-tsã), ghiganti/ghigante (ghí-gan-ti) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, tiriu, galjaman, div, balavancu
{ro: gigant}
{fr: géant}
{en: giant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hirotã

hirotã (hi-ró-tã) sf hiroti/hirote (hi-ró-ti) shi hirots (hi-rótsĭ) – lucru (soi di stranj njic) cu cari sh-acoapirã omlu mãna (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.), faptu maxus tra s-lj-u afireascã mãna di arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; mãnushi, gantã, brumancã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lamnji/lamnje

lamnji/lamnje (lám-nji) sf lãmnji (lắm-nji) – hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani easti unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; lami, stihiu, zmeu, mostru; (fig:
1: lamnji = muljari (bãrbat) urutã, mari, groasã, etc. ca unã lamnji; expr:
2: mãc ca unã lamnji = mãc multu (ca unã lamnji);
3: lamnji bãrbat = lamnji mascurã; mascurlu stihiu)
{ro: zmeu, balaur}
{fr: dragon, monstre fabuleux}
{en: dragon}
ex: nj-spusi moasha nã pãrmit cu lamnja; vinji fumitos ca lamnja
(expr: multu-agiun, ca lamnja); lamnja (stihiulu) deadi cap; lamnja biu tutã balta; s-acãtsarã dauãli sherchi, ca dauã lãmnji (stihii); lãmnjili (stihiilji) cu peani; cãndu s-aplicã tinirlu s-bea apã, lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ca nã lamnji mãcã
(expr: mãcã multu); lamnja-atsea nu mi-arãseashti; semnul tsi lj-avea datã lamnja bãrbat

§ lami/lame (lá-mi) sf lãmi(?) (lắmĭ) – (unã cu lamnji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mitani/mitane

mitani/mitane (mi-tá-ni) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – mãnushi (gantã, hirotã, brumancã, pumãnicã) tsi acoapirã mash palma di mãnã (nu-acoapirã dzeadzitsli i chipitli di dzeadziti)
{ro: mitenă, mănuşă fără degete}
{fr: mitaine, gant couvrant la main sauf les doigts}
{en: mitten, glove covering the hand without fingers}
ex: di multu chiro muljerli la noi poartã mitãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mostru

mostru (mós-tru) sm, sf, adg mostrã (mós-trã), moshtri (mósh-tri), mostri/mostre (mós-tri) –
1: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu;
2: hiintsã dit pirmiti tsi s-amintã cu un trup adrat dit pãrtsã di om amisticati cu pãrtsã di prãvdzã; lamnji, lami, stihiu, zmeu; (fig: mostru = om slut, tsi s-ari amintatã cu multi cusururi trupeshti shi sufliteshti)
{ro: zmeu, balaur, monstru}
{fr: dragon, monstre}
{en: dragon, monster}
ex: mostrul (lamnja, stihiulu) cu 12 di guri; easti unã mostrã (slutã) trã nivideari; ma ghini featã mãrtatã cu Mostrul (hiintsa urutã dit pãrmiti, parti om, parti agrimi), macã ashi-lj fu ursitã s-hibã; sh-nãsã mostra (murdara, uruta), agãrshi cãti feci mini trã nãsã; el mostrul (urutlu) s-nji dzãcã a njia ahtãri mãscãrlichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

stihio

stihio (sti-hĭó) sm stiheadz (sti-hĭádzĭ) –1: hiintsã (dit mintea-a omlui) tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi, bãbãljur;
2: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; stihiu, zmeu, mostru, lamnji
{ro: fantomă, stafie, spectru; zmeu}
{fr: fantôme. revenant, spectre; dragon fabuleux}
{en: phantom, spectre; dragon}
ex: eara unã casã veaclji cu stihio; aduchi nãs, cã vãrã dzãn, vãrã stihio i vãrã lamnji vai hibã

§ stihii/stihie (sti-hí-i) sf stihii (sti-híĭ) – (unã cu stihio)
ex: dipun hima, ca stihiili, bãiri, bãiri di cãrvãnj; itsi hoarã sh-ari stihia-a ljei cari u-aveaglji, u apãrã

§ stihiusescu (sti-hĭu-sés-cu) (mi) vb IV stihiusii (sti-hĭu-síĭ), stihiuseam (sti-hĭu-seámŭ), stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusiri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) – mi fac, sh-deapoea mi-aspun (pri loc) ca unã stihii; bag tu timeljlu di-unã casã tsi s-analtsã, un om (cucot, njel, etc.) vãtãmat ca, dupã 40 di dzãli, omlu (cucotlu, njelu, etc.) s-dipunã diznou pri loc ca unã stihii
{ro: transforma pe cineva în stafie}
{fr: faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}
{en: make someone to appear as a phantom}
ex: treili nã stihiusirã (nã stizmusirã tu timeljlu di-unã casã tra s-n-aspunem dupã 40 di dzãli ca stihii)

§ stihiusit (sti-hĭu-sítŭ) adg stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusits (sti-hĭu-sítsĭ), stihiusiti/stihiusite (sti-hĭu-sí-ti) – tsi s-ari faptã si s-aspunã ca unã stihii
{ro: devenit stafie}
{fr: devenu revenant}
{en: made to appear as a phantom}

§ stihiusi-ri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) sf stihiusiri (sti-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si stihiuseashti
{ro: acţiunea de a transforma pe cineva în stafie}
{fr: action de faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn