|
|
gaidã
gaidã (gáĭ-dã) sf gaidi/gaide (gáĭ-di) shi gãidzã (gắĭ-dzã) – hãlati muzicalã faptã di-unã foali di cheali sh-di ma multi sulini tsi es dit ea shi scot bots, cãndu treatsi vimtu prit eali (vimtul tsi easti suflat di om prit gurã shi easi dit foali);
(expr:
1: nu-nj yini pi gaidã = nu-nj si ndreadzi huzmetea; nu-nj yini ghini; nu-nj da di mãnã;
2: ahiurseashti gaida = njiclu ahiurseashti s-plãngã)
{ro: cimpoi}
{fr: cornemuse}
{en: bagpipes}
ex: umflã gaida sh-acãtsã s-cãntã; giucai cu gaida; cãntã cu gaida tu grãdinã
§ gãidãgi (gaĭ-dã-gí) sm gãidãgeadz (gãĭ-dã-gĭádzĭ) – omlu tsi bati (cãntã cu) gaida
gãidãgi
gãidãgi (gaĭ-dã-gí) sm – vedz tu gaidã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gaidãumflu
umflu (úm-flu) (mi) vb I umflai (um-fláĭ), umflam (um-flámŭ), umflatã (um-flá-tã), umflari/umflare (um-flá-ri) – fac un lucru si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu umplearea-a lui cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu a omlui, etc.); cãbãrdisescu;
(expr:
1: lu umflu; lj-umflu sãmarlu; lj-umflu chealea = lu-agudescu, l-bat, lj-dau un shcop;
2: nj-umflu (pãntica, matslu) = mãc i beau multu, mi nãfãtescu di beari i di mãcari;
3: mi umflu = mi-alavdu multu (ma multu di cãt s-cadi);
4: nj-umflu nãrli = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu; li spindzur nãrli;
5: lu umflu un lucru = lu-acats, lu ljau, l-fur un lucru)
{ro: umfla; inflama; umple}
{fr: gonfler; enfler, remplir}
{en: inflate; swell, cause something to swell}
ex: lji si umflã tut truplu; vimtul umflã scumpa-lj poshi; s-nãrãi nãoarã, umflã nãrli
(expr: chicusi) sh-lã pitricu shtiri; umflã (umpli) ciubuchea; umflã gaida; umflã birbeclu (suflã vimtu sum cheali tra s-u dispartã di trup) shi bagã-l bilit tu sulã; mi umflai
(expr: nãfãtii) di cãtã apã biui; lu umflash matslu
(expr: mãcash multu); tsi ti umflji ashi?
(expr: tsi ti-alavdzã ahãt?); s-umfla
(expr: s-cãmãrusea) multu cu ficiorlu-a lui; cãndu hii cioc, umflã
(expr: agudea, bati); u umflã nãs cãt u umflã
(expr: u bãtu cãt u bãtu); nu va-nj umflã el sãmarlu?
(expr: nu va mi batã?); dupã tsi-lj umflã niheam chealea
(expr: dupã tsi-l bãtu niheamã) cu matslu di bou; l-umflã
(expr: ãl lo, l-furã) ngrãshca; umflã saclu
(expr: lj-furã saclu) shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã; umflats-lu
(expr: furats-lu) shi shpirtuits-li; l-umflã
(expr: ãl lo, lu-acãtsã, sh-lu bãgã) ngrãshca shi-l treatsi dincoa di-arãu
§ umflat (um-flátŭ) adg um-flatã (um-flá-tã), umflats (um-flátsĭ) umflati/umflate (um-flá-ti) – cari easti adrat s-hibã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, etc.); cãbãrdisit
{ro: umflat; inflamat; umplut}
{fr: gonflé; enflé, rempli}
{en: inflated; swollen}
undzescu
undzescu (un-dzés-cu) (mi) vb IV undzii (un-dzíĭ), undzeam (un-dzeámŭ), undzitã (un-dzí-tã), undziri/undzire (un-dzí-ri) –
1: am entipusea cã atseali tsi ved (avdu, nj-si spuni, etc.) sh-u-aduc cu…(un lucru shtiut); par, apar, ambar, ampar;
2: am hãri (fatsã, boi, mushuteatsã, etc.) ca atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam cum lipseashti (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj si uidiseashti); aundzescu, unzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu;
3: ãnj si cadi; ãnj da (di mãnã); ãnj yini (pi gaidã); ãnj cadi (tu pãzari); ãnj si ndreadzi (lucrul, huzmetea), etc.;
4: ãnj sta (nj-prindi) ghini (un lucru, un stranj tsi portu, etc.)
{ro: părea; (se) asemăna; fi convenabil, a i se cade; a-i sta bine, potrivi}
{fr: paraître, sembler, ressembler; être convenable; aller; seoir}
{en: seem likely; resemble; be convenient; show (fit) well on}
ex: undzescu (nj-si pari cã hiu) capitane tu-aumbra dit curii; undzea (pãrea, lugursea) cã vrea s-da ndriptati a hãngilui; undzeashti (s-cadi) pri doxã-Lj a lui di tinjii s-nã ncljinãm; nu undzeashti (pari) s-hibã lucru bun; ari a cui s-undzeascã (cu cari si sh-u-aducã; cu cari si s-uidiseascã); cari s-nu undzeascã (ma s-nu sh-u-aducã), va s-anjurdzeascã; zboarã anusti nu ts-undzescu (nu-ts sta ghini; nu sh-u-aduc cu haractirlu-a tãu); undzeashti (tsã si cadi, easti ghini) s-tats; di-anda eara armãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc (tsi ghini-lj stãtea, prindea a lailui di loc); undzescu (minduescu, lugursescu) s-fug; lj-undzescu multu (lj-yin multu ghini) stranjili tsi li feci tora ti Pashti; tsi vãrtos a njia nj-undzea ((i) nj-stãtea ghini, mi-aspunea ghini; icã (ii) tsi ghini sh-u-adutsea cu mini); nu ts-undzeashti (nu tsã sta ghini) a tsia, om aush cu-un cicior tu groapã, s-fats fapta-aestã; undzeashti (nj-si cadi a njia, lipseashti) s-mi aflu tu-unã ahtari chideri?
§ undzit (un-dzítŭ) adg undzitã (un-dzí-tã), undzits (un-dzítsĭ), undziti/undzite (un-dzí-ti) – tsi-lj s-ari pãrutã; tsi ari hãri unã soi cu cariva altu; (lucru) tsi easti uidisit tu-un loc; tsi-lj sta (lj-prindi) ghini, etc.; pãrut, ampãrut, aundzit, unzit, uidisit, tiryisit, etc.
{ro: părut; asemănat; convenabil, potrivit}
{fr: paru, semblé, ressemblé; ressemblant; convenable; allé}
{en: seemed likely; resembled; resembling; convenient; shown (fitted) well on}
ex: cum easti undzitã (cum ãlj si cadi s-hibã); doilji suntu undzits (cu prãxi buni)