DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãrshelj2

cãrshelj2 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – cumatã multu njicã tsi ari cãdzutã i armasã di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi i s-frãndzi, ca pãnea, bunãoarã); sãrmã, fãrãmiturã, tsivali
{ro: fărâmitură}
{fr: miette (de pain)}
{en: crumb (of bread)}
ex: mãcai cãrshalji (sãrmi) di pãni; cu un cãrshelj (unã sãrmã di pãni) ãnj frãmshu foamea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dãrãm

dãrãm (dã-rắmŭ) (mi) vb I dãrãmai (dã-rã-máĭ), dãrãmam (dã-rã-mámŭ), dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) –
1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; surpu, sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; sutrupsescu, afãnsescu, cãtã-strãpsescu, prãpãdescu, etc.;
2: dinjic un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, etc. (fig: mi dãrãm trã cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; mor sh-cher trã cariva)
{ro: dărâma, distruge; dumica}
{fr: ruiner, démolir, detruire; émietter}
{en: ruin, demolish, destroy; crumble}
ex: va s-li dãrãmã (surpã) casili; s-dãrãmã dupã nãsã (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); dãrãmã (dinjicã) niheamã pãni tu lapti

§ dãrãmat (dã-rã-mátŭ) adg dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmats (dã-rã-mátsĭ), dãrãmati/dãrãmate (dã-rã-má-ti) –
1: (unã binai, casã, punti, etc.) tsi easti surpatã (aspartã, datã di padi, ruzuitã); arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; surpat, sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; sutrupsit, afãnsit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, etc.;
2: tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc.
{ro: dărâmat, distrus; dumicat}
{fr: ruiné, démoli, detruit; émietté}
{en: ruined, demolished, destroyed; crumbled}
ex: cãndu eshti dãrãmat (fig: sutrupsit) di yin

§ dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) sf dãrãmãri (dã-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dãrãmã; surpari, sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; sutrupsiri, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, etc.; dinjicari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a dărâma, de a distruge; de a dumica; dărâmare, distrugere; dumicare}
{fr: action de ruiner, de démolir, de detruire; d’émietter}
{en: action of ruining, of demolishing, of destroying; of crumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinjic

dinjic (di-njicŭ) (mi) vb I dinjicai (di-nji-cáĭ), dinjicam (di-nji-cámŭ), dinjicatã (di-nji-cá-tã), dinjicari/dinjicare (di-nji-cá-ri) – talj un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; aspargu, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, dãrãm, etc.
(expr:
1: mi dinjic = mi pidipsescu sh-mi vãsãnipsescu ca un lucru tsi s-dinjicã; mi dirin, munduescu, vãsãnipsescu, nj-scot suflitlu, etc.;
2: l-dinjicarã = l-featsirã cumãts, l-vãtãmarã)
{ro: dumica}
{fr: mettre en morceaux; émietter; briser}
{en: crumble, crumb (bread), shatter}
ex: di sori nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); dinjicã pãni (featsi cumãts njits di pãni sh-li bãgã) tu lapti; lj-dinicarã (tãljarã cumãts njits di pãni sh-li bãgarã tu) nã cuvatã di lapti s-mãcã; lo apoea truplu, ãl dinjicã bucãts-bucãts; ursa s-alãsã ampaturlea ca vãrã nior dupã nãsh s-lj-agiungã shi s-lji dinjicã
(expr: s-lji facã cumãts shi s-lji mãcã); va u vatãm! gri el, va u dinjic, cã nãsã-i cãtsaua tsi nã cheari tutiputa!; nveasta-lj va s-dinjicã (fig: va s-dirinã); aclo iu plãndzea shi s-dinjica
(expr: s-dirina di plãndzeari), ca laili sh-ca tihilaili, na iu lj-easi nã moashi; s-mi dinjicats
(expr: s-mi fãtsets cumãts), lai curbishanj!; mi dinjicarã cãnjlji; si ncãcearã fratslji di s-dinjicarã
(expr: shi scoasirã suflitlu) un cu-alantu; l-dinjicarã
(expr: l-vãtãmarã) furlji; cum ãts dinjicash, acshi mãcã-ts

§ dinjicat (di-nji-cátŭ) adg dinjicatã (di-nji-cá-tã), dinjicats (di-nji-cátsĭ), dinjicati/dinjicate (di-nji-cá-ti) – tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciu-minarea, etc.); aspartu, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, dãrãmat, etc.
{ro: dumicat}
{fr: mis en morceaux; émietté; brisé}
{en: crumbled, crumbed (bread), shattered}

§ dinjica-ri/dinjicare (di-nji-cá-ri) sf dinjicãri (di-nji-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dinjicã tsiva i cariva; aspãrdzeari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, dãrãmari, etc.
{ro: acţiunea de a dumica; dumicare}
{fr: action de mettre en morceaux; d’émietter; de briser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmiturã

fãrmiturã (fãr-mi-tú-rã) sf fãrmituri (fãr-mi-túrĭ) – cumatã multu njicã armasã di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi i s-frãndzi, ca pãnea, bunãoarã); fãrãmiturã, sãrmã, cãrshelj, tsivali
{ro: fărâmă}
{fr: miette (de pain)}
{en: crumb (of bread)}

§ fãrãmiturã (fã-rã-mi-tú-rã) sf fãrãmituri (fã-rã-mi-túrĭ) – (unã cu fãrmiturã)

§ fãrãmã (fã-rắ-mã) sf fãrãmi/fãrãme (fã-rắ-mi) – (unã cu fãrmiturã)
ex: putush s-ljai sh-tini nã fãrãmã (fãrmiturã, sãrmã); avem sh-noi nã fãrãmã di casã (unã casã multu njicã)

§ farmu (fár-mu) (mi) vb I fãrmai (fãr-máĭ), fãrmam (fãr-mámŭ), fãrmatã (fãr-má-tã), fãrmari/fãrmare (fãr-má-ri) – cu-arupearea (aspãrdzearea, dinjicarea, etc.) fac fãrãmituri dit un lucru (ca pãnea, bunãoarã)
{ro: fărâmiţa}
{fr: émietter}
{en: crumb (bread), crumble}

§ fãrmat (fãr-mátŭ) adg fãrmatã (fãr-má-tã), fãrmats (fãr-mátsĭ), fãrmati/fãrmate (fãr-má-ti) – tsi s-ari faptã fãrãmituri
{ro: fărâmiţat}
{fr: émietté}
{en: crumbed (bread), crumbled}

§ fãrmari/fãrmare (fãr-má-ri) sf fãrmãri (fãr-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi fãrãmituri
{ro: acţiunea de a fărâmiţa; fărâmiţare}
{fr: action d’émietter}
{en: action pf crumbing (bread), of crumbling}

§ fãrãm (fã-rắmŭ) (mi) vb I fãrãmai (fã-rã-máĭ), fãrãmam (fã-rã-mámŭ), fãrãmatã (fã-rã-má-tã), fãrãmari/fãrãmare (fã-rã-má-ri) – (unã cu farmu)
ex: fãrãmã-li (sãrmã-li) ghini tra si s-moali tu lapti; cum li ljai tu mãnã s-fãrãmã (s-sãrmã)

§ fãrãmat (fã-rã-mátŭ) adg fãrãmatã (fã-rã-má-tã), fãrãmats (fã-rã-mátsĭ), fãrãmati/fãrãmate (fã-rã-má-ti) – (unã cu fãrmat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrmã1

sãrmã1 (sắr-mã) sf sãrmi/sãrme (sắr-mi) – cumatã multu njicã tsi ari cãdzutã i armasã di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi i s-frãndzi, ca pãnea, bunãoarã); fãrãmiturã, fãrmiturã, cãrshelj, tsivali;
(expr:
1: nu bãgai nã sãrmã n gurã = nu mãcai tsiva dip;
2: l-fac sãrmi = l-fac cumãts, pulbiri; l-vatãm, lu-afãnsescu, lu cãtãstrãpsescu;
3: (nu-armasi, nu-alasã) nitsi sãrmã = (nu-armasi, nu-alasã) tsiva dip, mãcã tut;
4: cari mãcã pãni, sãrmi (fãrmituri) vai facã = atsel tsi fatsi un lucru alasã urmi; ma atsel tsi nu fatsi tsiva, nu-alasã toari;
5: di agiun mãts shi sãrmi = cãndu ai mari ananghi di-un lucru, lj-ai cãt pots, shi s-hibã ma putsãn di cãt tsã lipseashti)
{ro: fărâmă, fărâmitură}
{fr: miette (de pain)}
{en: crumb (of bread)}
ex: pãnea aratsi (uscatã) s-fatsi lishor sãrmi (fãrmituri); s-lja metura di dupã ushi s-arneascã sãrmili (fãr-miturli) di pãni; sãrmi (cumãts) va ti-adar!; pãnea u zdruminai sãr-mi, sãrmi; unã sãrmã nu sh-armasi
(expr: nu-armasi tsiva); nu alãsã nitsi unã sãrmã, nitsi unã shilji, nitsi un semnu; u featsi pamporea sãrmi (tsivali); di trei dzãli nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); nu mi sãturai cu sãrmili tsi-nj deadi

§ sãrmotã (sãr-mó-tã) sf sãrmoti/sãrmote (sãr-mó-ti) – sãrmã njicã
{ro: fărâmitură mică}
{fr: petite miette}
{en: small crumb}

§ sãrmu (sắr-mu) vb I sãrmai (sãr-máĭ), sãrmam (sãr-mámŭ), sãrmatã (sãr-má-tã), sãrmari/sãr-mare (sãr-má-ri) – zdrumin un lucru (pãni, cash, etc.) shi-l fac fãrmituri, sãrmi;
(expr: sãrmu oili (cãprili) = duc sh-li-arãspãndescu, li arãescu oili i cãprili tra s-pascã dupã arãpãsari)
{ro: fărămiţa}
{fr: émietter}
{en: crumb, crumble}
ex: u sãrmã (u fatsi cumãts) tutã pãnea sãrmi (cumãts); dimineatsa cãndu sãrmai
(expr: arãii oili s-pascã); picurarlji sãrmã oili
(expr: arãescu oili s-pascã) deadoara; oili sh-cãprili sãrmarã
(expr: s-arãirã s-pascã) deadoara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsivali/tsivale

tsivali/tsivale (tsií-va-li) invar – cumatã multu njicã tsi ari cãdzutã i armasã di la un lucru tsi s-ari aspartã (ca pheatlu, bunãoarã); sãrmã, fãrãmiturã, schizari, luschidã, pilicudã, ceaceala-maceala
{ro: ţandără}
{fr: éclisse}
{en: splint}
ex: arcai misura shi s-freadzi shi s-adrã tsivali (cumãts, ceaceala-maceala); eara adratã tsivali (s-avea faptã cumãts njits); tsivali (sãrmi) ti fac tu trap; tsivali (cumãts njits) s-aleapsi di el; s-videa tsivali (fãrmãturi) di cheatrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã